10 ianuarie 2007

5 lucruri de nerecuperat


Exista 5 lucruri in viata care nu se pot recupera:o piatra dupa ce ai aruncat'o, o vorba dupa ce ai spus'o, o sansa dupa ce ai pierdut'o, timpul dupa ce a trecut, iubirea... pt cel care nu lupta...
Si pentru cine sa lupt pentru ce? Daca el nu ma vrea langa el, daca el nu ma vrea in viata lui si inima lui decat ca pe o amica, eu ce pot sa fac? Sa lupt pentru si anume ce? Pentru un vis? Pentru o speranta ce se tine de un fir prea subtire de sansa?
Cine ma intelege? Nu vreau sa mai sufar din cauza lui dar cu toate astea nu pot sa renunt... cine are capacitatea de a se indragosti poate avea mereu incredere in iubire si in valoarea omului de care s-a indragostit...
Si eu de el m-am indragostit, si stiu foarte bine de cine m-am indragostit. M-am indragostit de un barbat puternic, decis, cu un suflet enorm, caruia ii pasa de persoana mea, care ma alinta, avea grija de mine, ma proteja, pe care il visam si il visez inca, il doream si il doresc... mai pe scurt de EL... dar care acum nu stiu ce a patit pentru ca nu mai e aproape deloc ceea ce eu iubesc, acel EL pe care eu il iubesc.
Cum ar fi putut un om sa se prefaca asa de bine... nu cred ca s-a prefacut cred ca incepuse sa tina mult la mine, era indragostit de mine, dar ceva l-a intors din drum, ceva l-a facut sa fie nesigur pe ceea ce incepuse sa simta... vreau sa cred ca ce crede el ca a reinviat pentru ea e cu totul altceva decat dragoste... poate din cauza faptului ca eu cred cu toata fiinta ca o data ce simti ca nu mai iubesti o fiinta si o si afirmi destul de hotarat, dragostea nu poate renaste brusc...
„Nu mi-a placut niciodata sa adun cioburile sparte si sa le lipesc la loc, spunandu-mi ca vasul e nou. Ceea ce s-a spart s-a spart, si prefer sa imi amintesc cu placere de vasul intreg, decat sa il am inaintea mea si sa ii vad crapaturile tot restul vietii mele.”
Cat imi place fragmentul asta si cata dreptate are... si sincer in momentul in care dragostea devine casabila si „se sparge” chiar daca ai tentativa sa REFACI CEEA CE E DISTRUS NU POTI NICIODATA SA ADUCI LUCRURILE CA LA INCEPUT.
S-ar putea spune ca asa e si in cazul meu cu el direct, ca daca s-ar infaptui minunea si ar vrea iar sa fim noi doi e tot ceva asemanator cu ce am scris mai sus... Neah, gresit pentru ca eu si el nu am avut niciodata „vasul nostru” si numai al nostru fara nicio interventie exterioara, mereu de acest „vas” era atarnata si o a treia componenta care nu a dat ocazia ca el sa fie asa cum e cu adevarat.
De ce cred asa de tare in EL? ( de fapt nu stiu daca in el cel de acum ci cel pe care eu l-am cunoscut atunci si care sunt convinsa ca e adevaratul EL) Unde gasesc puterea sa ii iert orice, si sa ii inteleg aproape orice gest fara sa fie nevoit sa se sforteze pentru asta?
Azi l-am zarit cateva secunde a trecut cu masina prin fata mea, stiu ca nu m-a observat, dar eu l-am vazut si am simtit ca imi iese inima din piept, ca sufletul meu alearga disperat dupa el numai-numai sa il ajunga... cel mai mult ma bucur ca pana acum nu l-am vazut NICIODATA cu ea, nici macar asa fugitiv, nici in poze, chiar nicaieri... si sincer nici nu prea imi doresc, pentru ca mai mult ca sigur as fi geloasa, dar si mai important mi-ar face foarte mult rau.
Il iubesc si numai eu sunt constienta cat de mult si cat de tare, si nimeni nu ma intelege si nu ma va intelege vreodata, pentru ca eu sunt eu, pentru ca eu imi traiesc viata mea, am sufletul meu care simte in felul lui, care iubeste in felul lui, care se vindeca in felul lui.
Il vreau langa mine, macar o ora... dar il vreau ca atunci, ca la inceput... aseara l-am visat asa de frumos, aseara si luni... imi doream sa ma abandonez complet visului meu si sa devina realitate, dar din pacate nu depinde numai de mine...
De ce alintatul meu nu mai vrei sa lupti ca la inceput? De ce copilas micut nu ma mai vrei atat de tare in viata ta? De ce bebe strumf nu-ti mai lipsesc ca atunci?(azi sunt atat de obosita, abia imi simt trupul si as vrea sa scriu atatea aici dar pur si simplu nu am forta oricum si cuvinetele mele simple de mai sus, si propozitiile care sunt atat de evazive inseamna mult in sufletul meu si imi fac atata bine ca m-am descarcat, desi nu e tot ce vreau sa spun- nici nu stiu de ce am adaugat chestia asta aici simteam nevoia pur si simplu- la momentul asta nu ma mai inteleg sunt prea obosita...ma duc sa dorm iti doresc Noapte Buna acolo unde esti tu iubitul meu, indiferent ca nu eu te tin in brate, vise dulci pisoi.... sa ma iubesti)

Niciun comentariu:

Forme de iubire

"- Daca m-as ingrasa, pentru ca mananc mult sau as slabi foarte tare, pentru ca mie imi plac slabanoagele nu m-ai mai iubi? - Ba te...