05 decembrie 2006

Unii nu inteleg

N-am sa inteleg niciodata cum pot unii oameni sa renunte asa usor la ceea ce vor... la ceea ce simt... la ceea ce stiu ca ii pot face fericiti... doar pt a nu rani alt suflet.

Oare nu ii faci mai mult rau aceluiasi suflet protejandu-l pe el si distrugandu-te pe tine. De ce iti lipseste curajul sa lupti tu pt tine? Daca tu nu faci acest lucru cine sa lupte in locul tau? Cum poti sa te sacrifici pt fericirea altora calcand peste cea proprie? In felul asta nu ai mai facut nicio fapta buna, in felul asta doar ti-ai batut joc de prima persoana care ar trebui sa conteze: TU.

De ce iti lipseste curajul? De ce iti lipseste dorinta de a lupta pt tine? Nimeni nu poate stii mai bine ca tine ce iti trebuie, cum trebuie sa fii. Iar daca tu stii si nu faci nimic in privinta asta si nu incerci sa ajungi la ceea ce iti doresti degeaba te-ai sacrificat pt altii; caci e mai mare dovada de egoism sa te faci pe tine nefericit crezand ca in felul asta ii ajuti pe ceilalti.

As vrea atat de tare sa iti gasesti macar in mine, iubitule, forta de a lupta, curajul de a infrunta orice ar fi. As vrea sa fiu eu vantul de sub aripile tale, sa reusesc sa te intalt si sa te mentin in zbor. Dar daca tu nu vrei, degeaba ma chinui eu.

Imi doresc doar sa iti fie bine, sa zambesti cu sufletul, sa iubesti cu inima... Stiu ca nu iti poti cladi propria fericire pe nefericirea altora, dar nici sa cladesti fericirea altora pe fericirea TA!

Da-mi ocazia sa fiu langa tine. Sa te indrum. Sa te ajut. Pentru ca stiu, pentru ca simt ca nu ti-e bine cum esti acum si simt ca daca ar fi dupa tine m-ai iubi si ai fi acum langa mine. Pentru ca stiu asa cum sufletul meu e complet numai langa al tau si al tau poate fi intreg numai langa al meu. Dragostea este o prietenie ce a luat foc, iar flacara iubirii noastre arde; si arde atat de intens. Hai sa o ajutam sa nu se stinga de la atatea lacrimi ce curg pe obrajii mei infierbantati de atata dor!

Oare cine ar putea sa fie alaturi de tine mai bine decat mine? Oare cine te poate simti mai bine decat mine? Oare sufletul cui si inima cui iti apartin tie si niciodata nu ar putea sa te renege? Pentru ca tu M-AI invatat sa iubesc, sa simt, sa traiesc.

Pentru aceste trei lucruri niciodata n-am sa te uit si niciodata nu am sa te urasc. Iti apartin in totalitate chiar daca tu nu-ti dai seama. Sunt vie datorita tie. Pentru ca tu ai reusit sa spargi toata gheata ce se formase in jurul inimii mele, sa luminezi toata bezna in care era adancit sufletul meu. Oare aceste motive nu sunt suficiente sa fiu alaturi de tine indiferent cine ar fi in viata si in inima ta?
Eu zic ca da... ca sunt mai mult decat de ajuns...

Crede-ma, iubitule, niciodata nu te voi lasa nici la greu, nici la bine! Voi fi mereu langa tine sa te ajut, sa te sfatuiesc, sa te sprijin mai mult ca oricine, fara sa astept nimic in schimb... ba da... Un singur lucru voi astepta: sa te vad pe tine fericit si multumit. Caci asa, in mod paradoxal, stiu ca voi fi si eu. Dar te rog cu sufletul sa-mi dai aceasta ocazie, sa nu ma indepartezi de langa tine, de langa inima ta.

Lasa-ma sa fiu eu ingerul tau pazitor, mica ta raza de speranta cand totul pare pierdut. Pentru ca eu nu am incetat sa cred in tine si cred cu toata fiinta mea ca intr-o zi vei fi capabil sa infrunti lumea pt tine... si poate ca in adancul inimii sper sa infrunti lumea pt noi...

Vreau eu sa fiu cea care iti aduce mereu aminte ca in toate exista un nou inceput, ca visurile se pot implini daca tu crezi in ele, ca viata e un drum pe care se merita sa-l urmezi. La final vreau sa fiu eu la linia de start cu tine si nu astept nimic altceva in schimb, decat prietenia ta.

Poti? Imi poti acorda acest lucru? Daca tu m-ai invatat sa iubesc, sa imi deschid inima si sa te primesc cu atata caldura in ea incat sa uit total de mine, nu ma lasa asa la inceputul lectiei. Nu iti parasi propriul elev, pe care tu l-ai format in aceasta materie atat de palpitanta, de imprevizibila, de incitanta...

Esti viu? Real? Sau esti cel mai frumos vis pe care l-am avut vreodata? Esti inger sau doar rodul imaginatiei mele? O persoana pe care am nascocit-o ca sa umple golul? Sa aline durerea? Cum ai gasit timp sa ma asculti? Cum de ai putut sa ma intelegi? M -ai facut sa rad cand inima imi plangea. M-ai ajutat sa pot visa cand sufletul imi murea. M-ai luat in brate si ti`am apartinut.

Lasa-ma sa iti fiu aproape. Si DA, simt si pot sa zic cu tot avantul si cu toata siguranta interioara!

Un comentariu:

titi spunea...

cu mine vorbesti?

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...