10 decembrie 2009

Despre DOR


Aș vrea să îți spun că mi-e dor... dar iar îmi este dor?

M-am saturat de atâta dor și - să-ți spun sincer- nici nu cred că este real. Cred că este doar o făcătura ieftină, pe care o țin la îndemână pentru clipele mele de plictiseală sufletească.

Da, da mai am și dintr-astea. Apar, în general, înaintea somnului și se sting în culoarea visului.

Și știu că sunt nebună pentru că visez colorat... dar mă bucur. Ori, mai bine spus, mă simt ușurată, pentru că eu mă cre
deam bezmetică atunci când vedeam lumea în alb și negru.

Dar parcă vorbeam despre dor... cum am ajuns la vise, culori și nebunie?

Of, și doar mi-am promis că mă las de sărit și mă apuc de ocolit...

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...