29 mai 2011

Flash

Intotdeauna drumul mai are si un sens de intors. Trebuie sa crezi in necunoscut si sa il transformi in destin.
Uneori niciodata devine vreodata si roata se intoarce.

14 mai 2011

Uneori sunt...

Sunt definitia nebuniei atunci cand fulgerele lovesc pamantul si tremura marea.
Sunt glasul furtunii din serile agitate.
Sunt pasul pierdut pe cararile din labirint.
Sunt muzica inimii mele cand valsez printre iubiri.
Sunt ultimul strop de vin ce se scurge pe gatul sticlei.
Sunt o naiva a odiseei mele.
Sunt uneori copila pierduta ce traieste in povesti si basme absurde.
Sunt conducta de sange prin care-mi curg sentimente.
Sunt trupul ce indura in fiecare zi o noua lupta.
Sunt visele si dorul ce atarna de stele.
Sunt parfumul de rosu pe gatul albastru si fac indigo totul in calea mea.
Sunt cea care crede in demoni si ingeri cand isi masoara ganduri si fapte.
Sunt poate prea plina de golul din lume, ori poate golesc prea des ce am umplut.
Sunt poate credula in tainele mele, ori poate deloc aninata de ele.
Sunt doar un suflet ce-si cauta calea cu zboruri de fluturi si aripi incinse.
Sunt pofta nebuna de un continuu inceput.
Sunt toata minunea de a fi pe pamant.

05 mai 2011

Bolnava de dorinta

Tu esti bolnava de dorinta si tot ce vrei este iubire.

Ai devenit, poate fara sa iti dai seama, victima perfecta a negustorilor de vise si amoruri false. Iti alegi din portbagajele lor sentimente sperand ca ele sunt autentice. Din nebunie? Din disperare? Nici tu nu mai stii, dar iti simti privirea impaienjenita si parca nu mai esti capabila sa vezi, asa cum se cuvine, nici cea mai mica umbra de emotie inaltatoare. Si, pana la urma, pacatul a fost deja facut. Ce sens mai are mantuirea cand toate semnele iti sunt infern?

Te frangi cu amintiri tocite si iti privesti demonii tacerilor nestinse si ai iubirilor trecute ca si cum totul ar fi prea viu decat un simplu ieri.

Iubirea doare? Nici vorba, doar ca orgoliul te sfasie si esti prea mandra sa-ti recunosti autoflagelarea. Cu ce rost sa iti darami icoana amorului plasmuit din basme, cand cea care a pictat-o esti numai tu? Te-a pus cineva sa ai asteptari? Sa-ti incatusezi iluziile si sa atarni lanturi fantasmagorice de picioarele celor pe care crezi ca i-ai iubit?

Si ti s-a spus ca pasiunile si patimile se consuma, nu se traieste cu ele. Si ti s-a spus ca prea te arunci in gol cand ti se da o farama de speranta. Si ti s-a spus ca nu stii sa faci diferenta intre actori si cei reali. Si ti s-au spus atat de multe. Toate degeaba, toate fara rost. Oricum vei face cum crezi tu ca e mai bine. Si ai sa te tai in cioburi de iluzii pana cand, poate, ai sa-ti realizezi macelul.

Si sper ca intr-o zi o sa te opresti si nu o sa mai visezi lupte absurde cu mori de vant pustii. Si ai sa abandonezi sculpturi din orice colt de piatra de la care tot astepti o animare mitica.

Nu stii sa cauti suflete si asta te subjuga jocurilor frivole ale celor ce isi vand povestile parsive.

Este ruleta ruseasca a destinului tau, total opusa celei pe care o cunosteai de la altii. Tu astepti sa nu se mai descarce gloante. Si joci in continuare, pentru ca alta solutie nu ai. Decat sa iti impietresti pasii pe marginea drumului ce pare fara de avaraii, preferi sa cauti ulite si scurtaturi spre ceea ce inima ta a plasmuit.

Unde se afla sufletul? Acolo unde ochii simt, ceea ce degetele pot sa vada.

Unde se afla visul? Inainte. Intotdeauna iti place sa crezi ca inainte.

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/bolnava-de-dorinte-2010

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...