17 octombrie 2011

(Ne)Gând

(Ne)Gând
Uneori aș vrea să îmi donez speranța cuiva care chiar ar ști să o aprecieze, ci nu să o țină suspendată strâmb, între două bătăi de inimă și acelea destul de nesigure.

Și iar nu mai știu ce vreau, cum vreau, de ce vrea… și totuși parcă vreau.

Nu am puterea de a îmi înțelege acceptarea și, în același timp, lupt cu încăpățânarea de a nu o integra în mine. Să știi că nu poți, nu ai voie, dar să te avânți cu atâta repeziciune, tind să cred că îmi reprezintă imbecilitatea. Am toate motivele, argumentele, gândurile și vorbele care mă dezic de EL, dar eu mă încăpățânez să nu o fac. Deși îmi doresc… ori, cel puțin, cred că vreau.

Și nici speranța… Nu, nici pe ea nu pot să o abandonez. Pentru că simt că trebuie să mai cred… măcar de câteva ori bune. Cât timp mai întâlnesc bărbați care îmi sărută mâna este clar că nu pot să mă dezic de optimismul (re)clădirii de iluzii.

Serios!
Amoruri fine, amoruri ieftine, amoruri prea scumpe și prea scurte, prea lungi, prea banale... prea... prea oricum ar fi, cred că ar trebui să le vreau. Ori nu ar trebui, dar măcar ar merita. Așa pentru experiență și posteritate. Cu avânt, cu dor de gând… cu orice o fi, atâta timp cât vine din totul meu cutezător.

Și uite-mă cum mă contrazic – din nou (ce surpriză!)- singură. Mă critic cu vehemență, îmi fac procese de conștiință și mă cert cu orele… și, într-un final, mai mult degeaba decât cu folos. Nici nu știu ce să mai spun în apărarea sau în acuzarea mea, doar că... Vreau.

Încă mai vreau o Iubire. Una și bună. Cu tot și cu nimic inclus, eventual aici și acum… dacă nu, o pot lua și la pachet, dar să fie gata repede. Bine că am răbdare! Doar să nu se răcească. Nu prea are rost să o reîncălzești. Își pierde din gust.

Ah! Câtă nebunie într-un singur om! Și parcă este frumos așa, chiar dacă uneori nu-mi pare.

Și mi-am adus aminte că m-a întrebat taximetristul, într-o seară, dacă sunt fericită și i-am răspuns fără ezitare “DA!”. Auzisem perfect întrebarea și toată ziua îmi plânsesem neajunsul inimii, însă atunci, acolo între gând și negând (că-i “ne” plus „gând”, ori că-i pur și simplu “negând” - par perfect valabile) am scos din subconștientul meu această afirmație. Nu știu de ce, iar astăzi l-am întors pe toate părțile încercând să îi găsesc etichete și cusături strâmbe, pentru a spune mai apoi “cine știe, poate chiar sunt”. Deși nu sunt cu totul. Însă mai bine decât alții.

...Iar am scăpat paleta de cuvinte și mi-au ieșit nuanțe împrăștiate.
Îmi ador coerența. Păcat ca doar eu mi-o înțeleg, dar știu că o înțelege și EL și îmi este suficient.

Nici bună, nici rea. Nici frumoasă, nici urâtă. Nici deșteaptă, nici proastă. Doar EU . Pur și simplu EU. Sau nu chiar pur și simplu, dar sigur EU.

Cu dor și speranță.
Cu gând și iubire.
Cu lumină și dorință.
Întotdeauna! - MSZ

2 comentarii:

Eugen Radu spunea...

Deci.....daca tot am inchis pagina si contul de Facebook....zic sa mai povestim si alte povesti si anume si in alte parti. Adica si aici....:)

Anonim spunea...

MAR1NA

Tu vies dans l’un des pays les plus riches du monde, si ce n’est le plus riche. Ce pays a besoin de personnes intelligentes pour qu’il se relève de son lourd passé, que peu de Roumains aiment se rappeler. Toi, tu peux le faire. Je sais que tu peux rendre ton pays, la Roumanie, beau par tes beaux textes, parce que tu es belle. Tu participe a l'embellissement de ton pays quand tu te promène dans les rues de Bucarest, parce que tu es belle !

Tes beaux textes embellissent la culture parce que tu es intelligente.

Ce que tu as écris est devenu bien ennuyeux … Toi, Mar1na qui a la capacité de faire beaucoup mieux.

Etonnes-moi !

Réfléchis à cela : pourquoi continues-tu à écrire en Roumain ?
L’alphabet Roumain est différent de l’Alphabet Anglais, aimes-tu ta langue natale ?
Pour un imbécile, peu importe, pour un écrivain, l’écriture a beaucoup de valeur. Alors, écris-tu comme un imbécile ou bien comme un écrivain ?
Ton orgueil te fait écrire beaucoup plus que ton Amour, essaye de doser cela.

Tu as la capacité de faire bien. Aujourd’hui, c’est le moment de le faire, c’en est même une obligation !
Mar1na, je suis pour toi. Je suis là, pour toi.
Mar1na je t’aime ! Sans amour je ne regarderais pas ton blog aussi fréquemment depuis maintenant 3 ans !

Tu es une personne intelligente alors deviens ce que tu es.

Dav1d

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...