Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din februarie, 2012

Unde ma indrept? Unde ma intorc? Unde raman?

Aseara te-am visat. Din nou.

M-ai sarutat. A mia oara.

Problema mea nu este ca te visez. Problema mea este ca totul imi pare atat de real, incat incep sa reneg realitatea. Si iar apari. Si te simt stiind ca visez. Si te mai vreau. Si nu te am... decat unde apari de nicaieri si suntem niciunde. Imi controlezi visele, chiar daca eu imi dau toata silinta ca in gandurile de peste zi sa te acopar.

O sa faci din mine o somnambula, pentru ca nu o sa imi mai doresc ratiunea. Si iar... si iar... si iar... cum te uit un pic, cum te intorci in nopti senine si-mi zdruncini inima.

O sa ma faci sa ajung sa cred ca realitatea este cea in care suntem impreuna si ca atunci cand ma trezesc, de fapt, adorm si am cosmarul zilelor fara de tine.

Traiesc in noapte sau in zi?

Nici nu mai stiu... nici nu mai vreau... sa stiu... sa vreau... sa dorm... sa traiesc... sa ce?

Unde ma indrept? Unde ma intorc? Unde raman?

Omul liber este omul care nu isi inghenuncheaza spiritul.

Omul-sclav materialului este cel mai usor de controlat. Inlatuit prin proprie vointa va face totul in directia aceasta. Isi va da la schimb viata pentru a acumula bogatii ce nu le va lua cu el in mormant. Isi va vinde sufletul in numele lacomiei.

Omul liber este omul care nu isi inghenuncheaza spiritul.

(inspirata de: "Este o mare nebunie să pierzi înăuntru pentru a câştiga în afară, adică să renunţi complet sau în mare parte la linişte, timp liber şi neatârnare, în schimbul strălucirii, rangului, pompei, titlului şi onoarei.Arthur Schopenhauer")

Random facts

Tinerii ar vrea sa stie, iar batranii ar vrea sa poata. Femeile ar vrea sa fie ultimele din viata unui barbat, barbatii ar vrea sa fie primii din viata unei femei. Femeile se indragostesc de ceea ce aud, barbatii se indragostesc de ceea ce vad. Nu stii ce ai avut pana ce nu ai pierdut, dar nu poti sa piezi ceea ce nu ai avut. Iubirea se gaseste la toate colturile, dar Dumnezeu a facut Pamantul rotund. Nu poti sa stii ce e placerea, daca nu ai experimentat durerea.

Femeie
Barbat.
Vechea fiinta androgina pedepsita de catre zei.

Cupluri de senzatii si trairi!
Ying si Yang!
Viata si moarte!
Etern si efemer!

Cine a creat aceasta lumea nu a dus lipsa de umor, cu siguranta.

Cu bune si cu rele... mereu?!

Cu parintii, in general, ne purtam asa cum suntem noi. Fara perdea, fara cenzura, chit ca stim ca uneori faptele si vorbele noastre ii supara. Si o facem pentru ca suntem siguri de iubirea lor neconditionata, oricum am fi noi. Este de la sine inteles ca mama trebuie sa te iubesca. Doar e mama! Ai mai suparat-o si inainte si intotdeauna te-a iertat si a continuat sa te iubeasca, indiferent de antecedente.

Cu parintii, fratii, cu cei pe care soarta ni i-a facut rude de sange, tindem sa fim cei mai naturali, pentru ca stim –aproape garantat- ca ei ne vor iubi si accepta asa. Si noi la randul nostru o facem, cand vine vorba despre ei. Avem pana si o zicala rezultata in urma acestui lucru:”Sangele apa nu se face.”. E lasat. E scris. E lege. E familia!

Nu avem nevoie de masti si de prefacatorie. Ei ne iubesc oricum. Ce ciudat: ne iubesc cel mai mult, taman aceia pe care incercam sa ii impresionam cel mai putin. Exact cei care stiu cum suntem noi si fata de care nu prea putem sa ne preface…

Constructie fantezista

Mi-am asezat iubirile una peste alta, nu cu foarte multa migala, dar cu suficienta atentie si am inaltat din ele o constructie suie, subreda si cam ridicola.

Peste nebunia dintai am aruncat amagirea venita pe urma - ah! s-a prins de un cui si acum atarna gresit. Iubirile mintii le-am indesat in nise - sper sa le tina -, iar pe cele inventate le-am ascuns in cotloane - macar sa mai astupe gerul. Mascaradele in care m-am lasat prostita cu buna stiinta le-am incuiat in beci -cu tot ce inseamna pe veci, ori cel putin pe o perioada nedeterminata; nu imi prieste minciuna, am alergie. Povestioarele pe care le-am parcurs in bataie de joc, pe care le-am consumat intr-o doara, care nu m-au nascut au devenit detalii ieftine -incalcita fantezie imi taie nuantele, arata cel putin grotesc.

Trecutul meu amoros e fascinant de ridicol, obtuz si greoi. Daruirea mea absurda pentru a-i desena fiecare detaliu, indarjirea cu care am stat sa lustruiesc in cuvinte potrivite istoria, straduinta prosteasca d…

Scurt gand

Barbatii tind sa se bucure si sa aprecieze atunci cand gasesc un "ambalaj" spectaculos. Daca si interiorul este la fel sau nu ramane pe plan secund (ori chiar mai indepartat). Important pentru ei este ca pot sa isi etaleze cu mandrie hartia de cadouri stralucitoare.

Ar trebui sa fie invers si sa fie bucurosi ca gasesc un interior minunat, care vine si dragut/frumos ambalat (nu neaparat spectaculos), pentru ca mai devreme sau mai tarziu ambalajul se va altera si tot ceea ce le va ramane va fi continutul (daca acesta exista).

Continutul este cel alaturi de care iti vei petrece toata viata, nu ambalajul.

P.S.: Binteinteles ca si reciproca este perfect valabila!