Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2012

Lectii: gramatica si viata

Mi-e nespus de dor de tine…
…desi tocmai l-am spus.
De fapt, l-am scris.

Bine. Recunosc: l-am si spus in sinea mea… si poate chiar cu voce tare.
Uneori doar mie, alteori si lor, niciodata tie.

Ce rost are spusul dorului, daca nu ajunge la tine?!
I se anuleaza proprietatea de a fi fost grait, caci a fost vorbit doar si neauzit.
Un dor nespus… neajuns… nedrept si nejustificat.

Cati de “ne”… (pe) Noi, ne, ni… cazul a fost Nominativ… Dativ si de cele mai multe ori Acuzativ… pronume la persoana I, plural… sec si la timpul trecut.

Da, stiu, pronumele nu are timp… dar candva il conjugam, il articulam, il lungeam si prescurtam dupa bunul plac si nu era nicio problema.
Aveam si genitiv si vocativ!
Nu aveam regulile lor, ci doar pe ale noastre. Limbajul nostru privat: trupuri, priviri, atingeri, batai de inima. Mai mult ca perfectul nostru…

Uite-ma - sau poate uita-ma, daca nu ai facut-o deja- cum ma incalcesc in amintiri. Si ce amintiri! Si ce incalcire! Mai sa ma impiedic si sa-mi frang…

Ziua Femeii in Romania si Ziua Mamei

Stiati ca incepand cu anul 2010, in Romania, Ziua Mamei se sarbatoreste in prima duminica a lunii mai, iar Ziua Tatalui in a doua duminica a lunii mai?

Si inainte sa se revolte careva, incercati sa priviti si altfel problema: astazi este Ziua Internationala a Femeii; toate mamele sunt femei, dar nu toate femeile sunt mame (cei care isi mai aduc aminte de Logica inteleg jocul de cuvinte)- astfel incat astazi, fara dar si poate este SI Ziua Mamei, in timp ce pe 9 mai, anul acesta, va fi DOAR Ziua Mamei.

Avem, deci, trei zile in an in care sa le zicem oficial "La multi ani!" (8 martie, prima duminica a lunii mai, ziua de nastere si, in anumite cazuri, ziua de nume) si 365, respectiv 366 de zile in care sa le spunem ca le iubim si cat sunt de importante pentru noi.

La multi ani, FEMEIE!
La multi ani, MAMA!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Mamei

Adunatura de Don Quijote pe Pamant

Oamenii spun ca pentru a fi implinit trebuie sa ai o familie, o casa, o cariera, o viata sociala, bla, bla, bla. De unde si pana unde? De ce trebuie sa urmam toti acelasi tipar de valori si credinte? De ce trebuie sa ne casatorim, sa avem copii, sa ne risipim viata inchisi in birouri si cu nervii intinsi la maxim? Asigura toate acestea o viata fara de moarte sau o moarte mai blanda sau ce?

Intr-un final toti ajungem intr-o groapa... asa ca mai bine sa traim frumos si cu inimi curate. Restul sunt de umplutura. Inima este singura care stie ce vrea, iar compromisurile mai devreme sau mai tarziu isi vor scoate la inaintare nota de plata si multi ajung in anii de senectute frustrati, nemultumiti si tristi. Cu suflet curat si cu o constiinta pe masura se poate trai frumos. Nu dupa reguli, nu dupa tipare. Maritati-va cand vreti, faceti copii cand vreti, studiati ce vreti, asumati-va riscurile dorite, pentru ca oricum nu luam nimic cu noi dupa ce murim, din cele lumesti si trupesti.