Treceți la conținutul principal

Mama singura... la 21 de ani

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/curajul-de-a-fi-mama-singura-2878

Astazi doresc sa va impartasesc o experienta despre curajul de a fi femeie, la nivelul cel mai inalt: cand devii mama. 

Femeia amazoana, pe care v-o descriam in urma cu 2 luni, la momentul preluarii acestei rubrici, este aceea care infrunta totul si pe oricine atunci cand vine vorba despre a-si duce cu mandrie destinul pana la capt, oricat de greu i-ar fi acesta.

Una dintre bunele mele prietene a ramas gravida la 21 de ani, in pofida apelarii la produsele contraceptive moderne - pentru ca daca iti este scris sa se intample, vei face parte din exceptiile care confirma regula. Frumos sa fii mamica tanara, nu?! Dar ce faci cand tatal nu e barbatul alaturi de care te vedeai devenind si mai femeie? Ce faci cand parintilor nu poti sa le spui, pentru ca iti este rusine de ghinionul tau, pentru ca ei nu il cunosc pe el, pentru ca tu mai ai doi ani de facultate?

Primul sfat: incerci macar sa te destainui catorva prietene, pentru ca e o povara mult prea grea de tinut singura -v ea nu a facut acest lucru si mai departe si-a complicat mult existenta si s-a supus unor adevarate torturi psihologice. Al doilea sfat: cand ai o minima sustinere la nivelul prietenilor, iti iei inima in dinti cu tot cu artere si le marturisesti parintilor - oricum dupa un anumit numar de luni de sarcina, nu te pot obliga sa iti risti viata si faptul fiind consumat, macar pregatesti din timp terenul.. Al treilea sfat: iti asumi "greseala" si ti-o porti cu mandrie, pana la urma nu ai facut nicio crima - si acum incerc sa o faca sa inteleaga ca nu trebuie sa dea socoteala in fata nimanui si ca trebuie sa fie mandra de ea, de copilul ei si de alegerea pe care a facut-o.

De ce nu a vrut sa faca avort? Pentru ca era prea avansata sarcina si pentru ca (iar acesta e cel mai important punct) are in familie o matusa care a facut avort si nu a mai putut sa aiba niciodata copii. Asadar, mai bine mama singura, dar mama, decat sa te privezi pe viata de acest privilegiu (chiar si ca urmare a unei greseli).

Nu sunt nici impotriva si nici pro avort, consider ca fiecare femeie are dreptul sa decida asupra corpului sau, insa mi-ar placea ca aceasta sa recurga la o asemenea metoda doar in cazuri extreme. Inainte de orice impartasiti-va "problema" si incercati ori ce e posibil, pentru a nu va supune la tortura psihologica ce o reprezinta avortul.

Un copil nu este usor de crescut, dar cu putin ajutor va merita fiecare efort pe care il veti depune. Ea a luptat timp de aproape un an de zile in instanta pentru ca tatal copilului sa il recunoasca in acte, in timp ce merge la facultatea (vara aceasta isi da licenta, e cu totul la zi) si lucreaza in week-enduri. Totul pentru ca acum mai are un suflet fata de care trebuie sa isi justifice drumul pe care apuca in viata. Parintii au acceptat ideea, desi le-a fost destul de greu si au avut un mare soc (pentru ca au aflat abia in ziua cand a nascut; daca vrei sa ascunzi o sarcina, credeti-ma ca puteti, oricat de greu pare), insa acum isi adora nepotul si inteleg ca el nu trebuie sa plateasca pentru pacatele parintilor. Eu sunt matusa, oarecum prin alianta :) si mandra ca am prietene capabile sa fie puternice si determinate inca de la varste fragede.

Asadar, dragelor, voi ce ati face daca v-ati confrunta cu o asemenea situatie? Dar daca fiica voastra ar fi cea nevoita sa treaca prin aceasta experienta?

Aceeasi,
MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ