30 aprilie 2013

Confortul de a te simti in siguranta

Tind sa cred ca femeile au nevoie, mai degraba, de protectie, decat de afectiune. Daca nu se simt in siguranta alaturi de partener, ori daca ii simt acestuia slabiciuni comportamentale intreg avantul de coplesiri afective nu o va multumi.

Femeia vede in siguranta dovada incontestabila de afectiune (atentie! A nu se confunda afectiunea cu dragostea!) si linistea sa sufleteasca isi gaseste ecouri in orice ii poate asigura o certitudine de viitor.

E si normal ca viitoarea mamica sa cada prada impulsului psihologic de a cauta la viitorul tata al copiilor sai stabilitate.

Cautam barbati puternici, apti ce ne pot acorda confort psihic si acest lucru tine, intr-adevar, si de disponibilitatea si capacitatea materiala a barbatului (dar nu numai: ambitiile, inteligenta, personalitatea, comportamentul conteaza si ele enorm de mult).

O structura psihologica pe cat de simplu de inteles, pe atat de prost catalogata.

29 aprilie 2013

Economie de viata

Nu imi plac regulile, programarile, planificarile si orice alt lucru care imi parvine ca fiind impus, obligatoriu si care nu cere, mai presus, de orice acordul fiintei mele.

Sunt libertariana in ceea ce priveste piata si economia vietii mele: nu are nimeni dreptul sa decida in ea. Cred ca 'mana invizibila' de care vorbea Adam Smith intervine si in tranzactiile personale. Lucrurile se pot regla de la sine, fara legile nimanui. Cei exteriori fiintei mele au doar obligatia morala sa vegheze asupra bunastarii mele prin comportamente ce imi protejeaza libertatea, nu intervenind in ea. Acelasi angajament mi-l iau si eu asupa vietii lor.

Libertatea mea se va sfarsi acolo unde ar incalca-o pe a lor. Asadar, sa colaboram, sa ne intersectam, dar sa nu ne dominam mai mult decat ne este necesar sau permis.

Am regulile mele pe care am dreptul sa le incalc cum si cand imi place si nu pot si nici nu trebuie sa fiu trasa la raspundere pentru ceva ce imi este complet strain mie. Daca eu, de bunavoie si nesilita de societate, ma angrenez in vreo situatie anume si decid ca vreau sa urmez regulile ei este alta poveste, dar altfel, va rog frumos sa ma lasati sa traiesc si abia apoi sa exprim pareri si prejudecati.

Nu cer nimanui sa ma creada pe cuvant, daca nu doreste sa o faca. Asadar, lasati-ma sa va cred pe cuvant doar daca e un act al vointei mele.

Precum Kant m-a invatat sa nu am nevoie de sfaturi, pentru ca stiu si pot sa gresesc si singura, consider ca este inoportun ca cineva sa se autoproclame atotcunoscator si respectiv dictator in ceea ce priveste felul in care trebuie sa traiesc, sa iubesc, sa fiintez - mai pe scurt.

Asa de frumos ar fi daca ne-am accepta unitatea umanitatii prin colaborare, prin lucru de echipa, prin intelegerea faptului ca fiecare suntem piesa a acestui puzzle numit viata si ca toti avem importanta noastra, fara a uita ca, pana la urma, nimeni nu este de neinlocuit.


Traiesc un paradox al emotiilor si gandurilor ce imi inunda mintea si inima. Ma enerveaza ceea ce nu cunosc si ma anima ceea ce reusesc sa aflu. Incerc doar sa pastrez in mine echilibrul unei modestii a spiritului si sa nu cred ca stiu mai multe decat pricep. Ah, si sunt, totusi, atat de putine!

Libera sau sclava? Se poate trai fara a urmari niste sabloane, principii, idei, credinte? Poate ca da sau poate ca nu, cert este ca sunt datoare sa aflu toate aceste lucruri pe pielea mea. Cat de usor sau de greu va fi, ori cat de mare se va dovedi a fi pretul platit imi sunt tot necunoscute, dar matematica vietii nu se poate altfel compune.

Caut lideri si mentori in cei pe care-i intalnesc si apuc a incepe sa ii cunosc. Ma fascineaza oamenii care se rup de gandirea de turma si de cutie. Invat de la tot ceea ce imi iese in cale, dar in timpul acesta imi aduc aminte ca a trai este un pic mai important decat doar a invata, pentru ca a ajunge la sfarsitul unei vieti in care doar teoria te-a insotit, inseamna sa ii refuzi empirismului sa te ajute sa intelegi De Ce-ul vietii.

A trai si nu doar a vietui, a permite experientelor sa aiba loc in viata mea, a nu spune niciodata, niciodata- in ultimii ani m-am convins tot mai des ca aceasa imi este calea. Lasati-ma sa merg pe ea! Vreti sa va alaturati mie, va poftesc cu drag, altfel, va rog, sa nu ma considerati partenera de calatorie pe drumuri ce contravin fiintei mele! - MSZ

Cunoastere

Hai, ia un loc langa mine si povesteste-mi! Despre tine, despre cine esti, despre ce vrei, dar mai ales despre ceea ce iti doresti. Vreau sa iti cunosc sufletul, sa iti stiu povestea si sa ma lasi sa te indragostesti de mine.

Ne-am asezat la aceasi masa ca doi necunoscuti, prea putine stim unul despre altul, dar se va rezolva.

Da-mi timp cu tine. Da-mi sansa de a te afla inainte sa inchizi usa mea. De ce tocmai tu? De ce tocmai acum? Nu stiu, dar ti se pare ca mai conteaza? Te vreau si atat. Pur si simplu, nici eu nu imi explic, dar ma trimite emotia la tine. Mintea imi spune sa stau in banca mea si sa nu fac gesturi necugetate, nedemne de o femeie. Orgoliul se agita si el din colt in coltul fiintei mele si o speranta nebuna imi da tarcole si nu ma lasa linistita. Asadar, pentru a nu mai obosi atat in mine am hotarat astazi sa te cunosc mai bine.

Sau poate ca inima ta este deja a alteia si atunci te rog sa ma scuzi, dar am sa ma ridic de la masa ta. Fii un gentleman si uita ca ti-am spus ceva!

Schingiuiri

A fi handicapat emotional este mai greu si mai rau decat orice.

A fi retardat la nivel sentimental si a fi incapabil de atasament, denota un dezechilibru interior profund cu riscuri mari de a se extinde la nivel psihic si apoi comportamental.

Fugiti de oamenii ce au tendinte sociopate, pentru ca aceia nu-si cunosc decat regula Sinelui schingiuit si mutilat, care va pedepsi pe oricine poate mai mult si mai bine.

MSZ

28 aprilie 2013

Pastreaza-l

- Pastreaza-l aproape pe barbatul care te face sa zambesti asa numai cand te gandesti la el.
- De unde stii ca ma gandesc la un barbat?
- Ai in ochi lumina Femeii ce isi admira Omul, cu ochii mintii.

Traieste cat esti tanar

Cauta sa iti traiesti viata cat timp esti tanar, pentru ca la batranete in afara sa stai altceva nu vei mai putea face.

Conjugarea verbului 'a vrea'

Asa se face conjugarea verbului 'a vrea': eu vreau, tu vrei, pentru ca noi (doi) vrem acelasi lucru.
Daca aceste conditii sunt indeplinite, atunci el/ea, voi si ei/ele nu mai conteaza ce vor.

Razboi in doi

Cred ca foarte multe femei au ajuns sa traiasca dupa prejudecati. Daca spune la carte ca femeia trebuie sa asa si pe dincolo si daca cele mai multe fac intr-un fel si ea crede ca trebuie sa faca la fel.

Cerem egalitate cu barbatii, dar in acelasi timp ne definim ca fiind categorie speciala si discriminata, in timp ce tipam sus si tare ca suntem mai bune decat ei.

Mie, una, mi se pare ca femeile si barbatii trebuie sa se completeze. Nu sunt de parere ca unul face mai rau ceea ce altul face mai bine. Si cred ca ar trebui sa fim prieteni si parteneri si nu dusmani.

Si mai cred ca tensiunile se rezolva cel mai bine in pat. Asadar, daca simtiti ca apare un dezechilibru in ceea ce priveste raportul de relatii dintre voi doi, cel mai bine il rezolvati intre 4 pereti, lipsiti de inhibitii si purtati de energia sexuala ce s-a nascut in urma ciocnirii.

La job si in alt gen de relatii, cred ca e mai bine nici ca noi sa nu intram in competitie cu barbatii si nici barbatii sa nu ne desconsidere. Sa patram o atmosfera civilizata, relaxata si armonioasa, invocand iarasi ideea de parteneriat la nivel profesional si interelational.

Pana la urma rau cu noi, dar mai rau e fara noi si viceversa!

Femeia sa nu uite niciodata ca inainte de orice ESTE si TREBUIE sa ramana FEMEIE!

Restul sunt ingrediente...

27 aprilie 2013

Pofta de o viata noua

Radeam ieri spunand ca vreau o viata noua si de restu' caramele, insa acum imi aduc aminte cu melancolie de data de 4 iulie 2012.

Data cand eu am plecat in Spania, pentru ca voiam o viata noua.
Parca si acum ma vad la poarta de imbarcare singura, cu lacrimi in ochi realizand ca urmeaza sa parasesc tara, sa o iau de la 0 intr-o tara in care nu cunosteam decat 2 persoane, unde limba o stapaneam nu foarte bine si unde eram la 4000 km departare de tot ceea ce cunosteam.

Totul de la o simpla nebunie. Un simplu gand de evadare si de altceva ce mi-a incoltit in minte si pentru care am depus toate eforturile necesare sa il realizez.

Initial trebuia sa stau minim 4 luni si apoi sa vad daca vreau sa imi definitivez mutarea. Am stat doar o luna, pentru ca viata te lasa sa iti faci damblaua, dar dupa ce te potolesti iti redreseaza drumul.

La momentul acela l-am resimtit ca fiind un pas greu si lacrimile exprimau frica mea de a fi complet in mana sortii. Acum am invatat sa ma las oricand pe bratele ei. Si parca mi s-a facut dor sa mai stau cu geanta si bagajul de mana in fata portii de imbarcare si sa stiu ca o iau de la 0.

Niciodata nu spun niciodata!

Acea relatie

Acea relatie in care admiratia, prietenia si respectul se transforma in ceva mai mult si va uneste.

Acea relatie care aluneca natural spre o intimitate trupeasca, dupa ce isi afla initmitati sufletesti.

Acea relatie in care persoana iubita este partenerul* tau de viata.

Acea relatie in care constientizezi sfarsitul, mai devrem sau mai tarziu, focului puternic de la inceputul vostru, dar nu te temi de faptul ca acest lucru va stinge definitiv vapaia dintre voi doi, pentru ca va leaga ceva mai mult si mai presus.

Acea relatie in care inveti cum sa il inveti pe cel de langa tine.

Acea relatie in care crezi tocmai pentru ca stie sa fie mai mult decat iubire.

Acea relatie in care interesele voastre converg si nu te simti folosit si nu te folosesti.

Acea relatie matura, autentica ce tine oamenii impreuna pe viata.

Acea relatie in care nu spui mai mult decat e necesar, dar nici mai putin decat e indicat.

Acea relatie intre doi oameni care invata ca gelozia vine si trece si ca nu trebuie sa traiesti cu si in ea.

Acea relatie... pe care o poti numi, cu adevarat, RELATIA!

Va doresc sa o gasiti, sa o construiti, sa o aveti intotdeauna!

MSZ

 *partenerul tau de viata este omul alaturi de care construiesti, coechipierul tau... amandoi egali, amandoi la fel de implicati, amandoi constienti de aportul pe care il aduce fiecare cuplului- persoana pe care te poti baza ca, inainte de orice, iti este alaturi pentru ca voi doi functionati cel mai bine doar impreuna 

26 aprilie 2013

Cogito

Fanatismul religios este la fel de periculos ca si cel politic. Ideile fixe si puternic exprimate, oricat de inalte moral ar putea sa para ca sunt, denota minti inguste si tendinte comportamentale extremiste.

Nu-mi plac oamenii care au idei putine si fixe si mi-e teribil de frica de cei care au idei prea multe si prea adanc prinse de fiinta lor. Cat timp omul nu isi acorda flexibilitate in gandire si nu da voia actului cognitiv sa aiba loc ori de cate ori intampina noi situati sau pareri nu are cum sa evolueze. Nu imi plac cei care nu cunosc alte ratiuni decat cele ale lor. Nu le zic sa isi schimbe parerea dupa cum bate vantul, ci doar sa ia in calcul si alte variante, sa le analizeze, sa le gandeasca si abia mai apoi sa se pronunte.

Sa nu uitam ca ideile care au revolutionat lumea au fost la inceput considerate a fi erezii sau ineptii.

La final as mai adauga doar urmatoarele:
„Omul nu este decat o trestie, cea mai plapanda din natura: dar este o trestie cugetatoare. Un abur, o picatura de apa e destul ca sa-l ucida. Insa in cazul in care universul l-ar strivi, omul inca ar fi mai presus decat ceea ce-l ucide, pentru ca el stie ca moare". (Blaise Pascal)

Asadar, sa nu uitam niciodata sa ne folosim de gandire, pentru a ne dovedi demni de a fi oameni. Si daca nu ma credeti nici pe mine, nici pe Pascal, vi-l amintesc si pe Renes Decartes cu ale sale cuvinte „Cogito ergo sum” si chiar ca am incheiat.

O zi plina de intelepciune sa avem!

Lasa Barbatul sa aiba grija de Tine

Nu am sa inteleg niciodata de ce femeia moderna doreste cu tot dinadinsul sa iasa de sub mana protectiva a barbatului. De ce crede ca independenta fata de acesta inseamna sa nu ii mai accepte ajutorul si sa nu ii mai permita sa aiba grija de ea.

A-i nega acest lucru atat de natural, de firesc, de biologic barbatului este, in opinia mea, ca si cum i-ai refuza femeii notiunea de a fi mama.

Barbatul a fost proiectat sa aiba grija de familie si este perfect normal ca el sa doreasca sa isi arate barbatia si dominatia prin acte de protectie si prin preocuparea fata de Femeia lui. Cand un barbat daruieste o face pentru ca el a fost proiectat de natura sa o faca.

Nu va cer sa ma credeti pe cuvant, ci sa va ganditi un pic cam ce haos ar iesi daca femelele animale ar proceda la fel si ar submina comportamentul masculilor. Nu va zic nici sa deveniti nepasatoare si sa lasati toata grija si povara pe umerii lor, ci sa ii lasati sa aiba grija de voi. Da, este placerea lui sa faca treaba aceasta, credeti-ma!

Daca ati avut bafta sa aveti parte de tati adevarati inseamna ca stiti foarte bine cum trebuie sa se comporte un barbat cu voi. Lasati-l, deci, sa va daruiasca ceea ce vrea sa va ofere! Lasati-l sa fie Barbat! Iar voi nu incetati niciodata sa fiti Femei!

Barbatul daruieste din afectiune, cu drag, pentru a-si intari egoul si statusul social. Asa cum noi ne aranjam, ne infrumusetam pentru a atrage priviri si admiratie, tocmai pentru a ne dovedi farmecul feminin, el este proiectat sa copleseasca prin atentie si atentii. Si acestea vi se cuvin in masura in care va sunt daruite, ci nu cersite.

Asa cum nimic nu este mai demasculinizant decat zgarcenia in ceea ce ii priveste pe barbati,  lacomia anuleaza gratia femeilor. Cere si ti se va da, dar fa-o cu bun simt si cu masura cuvenita. Accepta ceea ce primesti si multumeste.

Ganditi-va ce frustrant este atunci cand voi doriti sa daruiti si sa ajutati si va sunt refuzate gesturile. Inmultiti acel sentiment de inutilitate si incapacitate cu cel putin 10 si veti intelege cum se simt barbatii.

Aratati-le, insa, si ca sunteti independente si capabile, dar nu la modul zeflemitor, in care ar parea doar ca vreti sa ii faceti in ciuda si sa ii demonstrati ca el, oricum, este pe post de cantitate neglijabila in viata voastra. Faceti-o ca Femeia puternica ce isi merita si este la randul ei meritata de Barbatul generos (atat din punct de vedere afectiv, cat si material). Importanta este dorinta lui de a darui nemasurat, nu cat are de daruit.

Cat daruieste depinde de capacitatea lui de a face, dar aceasta este alta poveste care nu acum trebuie dezvoltata. Zgarcenia nu se aplica doar la lucrurile de natura materiala, ci si la cele de natura afectiva. Un barbat care stie sa daruiasca, va sti cum sa va iubeasca!

Si nu uitati inca un lucru: laudati-va Barbatul. Lasati-l sa stie des si bine cat de mult il admirati si il apreciati! Fiti mandre de Barbatul vostru pentru ca este parte din imaginea voastra, in aceasi masura in care si voi sunteti cartea lor de vizita.

A voastra,
MSZ

„Fiindca pentru cea mai mare parte a oamenilor, generozitatea consta doar din a da. Dar si a primi este un act de IUBIRE. Sa il lasi pe celalalt sa te faca fericit - asta il va face si pe el fericit.” - Paulo Coleho -Manuscrisul gasit la Accra

Articolul complet si aici.

25 aprilie 2013

Ziua in care mi-am castigat dreptul de a nu avea nimic de pierdut

Poate ca la Judecata de Apoi nu voi fi intrebata cat am suferit, cat rau am facut sau cat rau mi-am facut, ci cat am iubit, cat am daruit necugetat, cat am investit afectiv fara sa mai tin cont de niciun risc.

Poate ca atunci lacrimile imi vor fi transformate in perle si mi se va darui mantuirea, iar eu voi mai cere o sansa, o viata, dar de data aceasta traita in Iubire.

Sa ofer la schimb Paradisul, pentru a fi muritoare, dar iubita.
Sa nu pretind nimic mai mult decat ca acel gram de noroc sa-mi fie inmultit.
Sa insist ca nu ma intereseaza nemurirea, cat timp eu nu mi-am trait viata asa cum se cuvine.

Si apoi sa mi se spuna bland ca niciodata nu am avut mai putin decat mi-am dorit, dar ca frica m-a facut sa vad in umbre monstri si in loc sa lupt am fugit si m-am temut.
Sa realizez ca am avut totul aici si acum, dar eu am trait pregatindu-mi discursul pentru Ultima Zi, in care sa cer Prima Noapte.

Zilnic imi anulez sansa de a trai ceea ce stiu si simt ca sunt capabila sa am si sa fiu, daca las teama sa arunce zarurile in locul meu.

Privesc atent in sufletul meu si imi dau seama ca nu am nimic de pierdut, pentru ca nu stapanesc nimic. Si daca doar acela care nu mai are nimic de pierdut este capabil sa riste pentru a avea totul, nu am nicio scuza sa nu joc.

Si realizez, acum, ca si daca pierd... de fapt, nu pierd nimic. Insa daca o sa castig... castig TOTUL. - MSZ

24 aprilie 2013

Admiratie

Ador femeile care nu au principii, care isi urmaresc interesele, care se folosesc de toate atuurile lor pentru a fermeca, pentru a cuceri, pentru a seduce, pentru a impresiona si pentru a-si atinge scopurile. Acele femei se iubesc si sunt constiente de ceea ce merita. De la acestea poti sa inveti sa devii ceea ce poti sa fii. Aceste femei fascineaza si vor fascina intotdeauna. Ele scriu istoria, nu fetele cuminti. Pe fetele cuminti le veti gasi doar in calendarul ortodox si manualele de religie.

Felicitari, dragelor! Ma inclin si va admir!

P.S.: Va rog sa nu confundati a nu avea principii cu a nu avea scrupule. Sunt doua lucruri total diferite, una tine de flexibilitatea pe care esti capabila sa o adopti si sa intelegi ca nu trebuie sa te ancorezi in idei fixe, ci sa te adaptezi, iar alta tine de malitiozitate.

Si totusi cand ne maritam?

In ultima vreme tot ajung sa fiu tarata (de buna voie si nesilita decat de incapatanare) in discutii ce vizeaza tema casatoriei. Bineinteles, acestea sunt initiate de catre barbati, unii casatoriti, altii aflati inca in scurtul lant al burlaciei, care vad doar cum si de ce EA trebuie sa se marite, ei fiind o categorie favorizata si exceptia care confirma regula.

Bun, ipoteza generala a discutiilor da urmatoarea afirmatie: dupa 30 de ani deja femeile sunt "trecute" (odioasa maniera de a eticheta pe cineva). Daca nu ai "bafta" sa prinzi trenul varstei de 22-24 de ani, in care este momentul ideal al maritisului tinerelor (cat sunt fragede si bune de facut copii cu duiumul), mai ai o a doua si ultima sansa pe la 26-28 (cu mare indulgenta 30), cand poti spune ca ai un drum profesional ales, ai si o maturitate intelectuala suficienta si chiar nu mai ai vreo scuza pentru care sa nu pasesti increzatoare si nerabdataore in institutia casatoriei. Dupa aceste doua trenuri, gata! Ramai in gara si nu vei mai avea decat marfare ruginite de care, de cele mai multe ori, te vei agata din disperare.

Repet, paragraful formulat anterior este un rezumat al ideilor ce mi-au fost expuse de catre barbati (cu facultati terminate, din Bucuresti, de varste onorabile, deci nu ii banuiesc de judecati inguste, ba chiar ii respect si apreciez din anumite puncte de vedere).

Ei bine, se pare ca domnii au abia dupa 33-35 de ani dezlegare la casatorie. Cu cat mai tarziu, cu atat mai sanatos pentru relatia de cuplu, cica. Nu tin nici sa ii contrazic, nici sa ii sustin in afirmatii. Tin doar sa ma enervez si sa ma intreb retoric: [continuarea o puteti citi aici]

The love we think we deserve

Acceptam dragostea pe care consideram ca o meritam.

Indiferent ce declaratii de fatada am putea sa facem, inconstient vom ramane si ne vom complace (de multe ori) doar in ceea ce credem ca ni se sau nu ni se cuvine.

20 aprilie 2013

Mituri si barbati (2)

Ador barbatii care, sub forma de glume, bat apropouri pentru ca se tem sa le spuna serios si direct si sa primeasca vreun refuz. Acest lucru imi permite si mie sa imi nuantez comportamentul si sa descopar cat de versatila pot sa fiu, intrandu-le in joc. De cele mai multe ori, fac pe proasta si astept momentul cand, osteniti fiind de semnalele neclare pe care le dau, isi dezvaluiesc intentiile. Alteori, obosesc si ma enervez cand nu au curajul sa fie complet sinceri si directi, dar pana la urma ce ar fi viata fara jocuri si provocari?

Totusi, dragii mei, nu lasati prea mult o fata sa incerce sa va ghiceasca intentiile, pentru ca s-ar putea sa fie unul mai rapid si mai direct si sa vi-o fure de sub nas.

Start joc! :)

19 aprilie 2013

Gura lumii


Cand lumea te tot vorbeste pe la spate si spune ca faci, ca dregi, ca una si ca alta, asa ce-ti vine chiar sa faci si sa dregi ce zice ea. Macar daca tot mananca specialitati turcesti, sa fie pe bune, sa nu moara de foame.

Traiti-va viata cum vreti si cum considerati voi ca e de cuviinta! Nu o sa va faca nimeni statuie pentru prea multa cumintenie si obedienta!

Lumea azi vorbeste de tine, maine de altul si tot asa, ei nu ii pasa ca iti face rau sau ca tu seara plangi cand iti dai seama ce imagine iti este, pe nedrept, conturata. Ea trebuie sa aiba mereu subiect de „dezbatere”. Si nici faptele bune nu raman nepedepsite, stati fara griji!

Fiti asa cum va doriti! Urmariti-va interesele si visele si nu va uitati la ce zice lumea!

Faceti in asa fel incat faptele si actiunile voastre sa vorbeasca mai mult si mai tare! Fara atitudine de invingatori nu veti ajunge nicaieri! Si pastrati-va modestia spiritului ce stie ca atata timp cat traieste invata.

Nu incetati niciodata sa deveniti cea mai buna versiunea a voastra!

MSZ

A gresi e omeneste

Uneori trebuie sa iti lasi prietenii sa faca ceea ce vor, pana la capat. Chiar daca stii ca vor suferi si vor regreta.

Datoria ta morala este de a-i avertiza de la bun inceput ca exista o probabilitate destul de mare ca lucrurile sa le iasa foarte prost, dar sa ii lasi sa isi faca damblaua.

Tu doar sa le fi acolo in momentul cand li se va surpa sub picioare pamantul, sa ii ridici si sa ii incurajezi. In rest, toti vom face lucruri mai mult sau mai putin stupide, indiferent de cate 'avertizari' vom fi primit inainte.

Cum spunea Kant 'Nu-mi dati sfaturi, stiu sa gresesc si singur', eu voi modifica 'Dati-mi sfaturi, dar eu vreau sa ma lasati sa gresesc si singur'. Asta-i firea omului: pana nu pune singur mana, nu se convinge ca arde. Cat despre suflatul in iaurt, tine maxim pana se vindeca ranile de la arsura...dupa care iar o vom lua de la capat cu increderea ca ciorba nu e prea fierbinte.

18 aprilie 2013

Naturalul artificial

Frumusetea este un dar de la natura, orice interventie a omului asupra unui lucru, ori a unei fiinte pentru a o modela inspre frumos va da aceluia/aceleia o frumusete artificiala. Asadar, nu confundati frumusetea naturala cu cea artificiala si nu le bagati in aceeasi oala. Una este sa spui despre o persoana ca este frumoasa si alta sa spui ca s-a facut, ori a fost facuta frumoasa. Oricum, artificialul prinde radacini si cat de curand ceea ce e natural va fi vazut ca fals, ca imperfect.

Asta-i lumea pe care ne-o construim!

17 aprilie 2013

Sa mai fim si fericiti

Nu mai vreau negativism, pesimis, tristeti si frustrari in jurul meu.

GATA!
Ce avem oameni buni de ni s-a urat cu binele? Daca sufeream de cancer, SIDA, eram invalizi sau mai stiu eu ce poate ca intelegeam sa ni se para viata nedreapta, dar asa ce motiv avem?

Gata! Va rog din suflet! GATA!

Astea cu iubirea, prieteniile si cariera se fac in timp si se desfac tot in timp, Sunt aspecte ale vietii noastre pe care le putem controla pana la un moment dat. Da, toti suntem in mainile sortii din anumite puncte de vedere. Toti suferim sau am suferit dupa o iubire neimplinita. Toti am avut un vis pe care nu l-am vazut materializandu-se, dar GATA!

Daca stai in fata mormantului si jelesti continuu, nu invie mortul (cel putin pana la Apocalipsa, conform Bibliei)! Plangem, ne pare rau, punem 2 flori si aprindem o lumanare, dupa care ne continuam de VIATA!

Cat a fost iarna v-am dat voie la oftari, dar acum GATA! Este primavara, este soare (este cam mult vant, dar trecem peste), este atata frumusete pe acest Pamant, incat nu avem voie sa fim tristi!

Mirajul facebook

Facebook-ul suplineste nevoia noastra de a ne striga adevarurile, credintele si principiile in gura mare, astfel incat sa ajunga la urechile tuturor. Ne ofera o paleta mai larga de oameni carora putem sa le impartasim din "intelepciunea" noastra si asta ne da senzatia ca vom reusi noi sa schimbam si sa educam societatea.

Nu este asa, pentru ca tot ceea ce facem este sa tipam unii catre ceilalti seturi de convingeri, siguri fiind de faptul ca al nostru este cel care se afla in proportie de cel putin 80% pe calea adevarului universal.

In rest, dovedim ca suntem swingeri si voyeuri la nivel relational: ne place sa vedem, sa stim, sa ne hranim curiozitatea si sa facem comparatia cu vietile si parerile celorlati, in aceeasi masura in care ne place sa aratam unde suntem, ce suntem, ce facem si ce gandim. Strict din necesarul de a ne gadila orgoliul. Strict din nevoia de a ne confirma pozitia in societate.

A devenit facebook-ul un instrument de a trezi oftica si gelozie in ceilalti (pune poza aia ca sa vada ala, da check-in acolo ca sa stie X etc.). In loc sa comunicam, sa ne cunoastem, sa ne intelegem si sa incercam sa ne cladim o societate frumoasa, jucam teatru, ne atacam pana la paroxism si ne scoatem ochii.
Cand ne intalnim in realitate, ne facem ca nu ne cunoastem.
Cand ne uitam la viata noastra, ne dam seama ce scenarii fictive ajungem sa traim atrasi de mirajul virtualului, pentru ca ne prefacem atat de mult ca suntem ceea ce nu suntem, incat altii ajung sa ne creada altceva decat realitatea le-ar putea-o demonstra- in spatiul virtual, de cele mai multe ori, incercam sa fim ceea ce ne dorim sa fim, nu ceea ce chiar suntem.

Am schimbat doar locul in care ne falim cu ceea ce nu avem si ceea ce nu suntem. Am extins aria de manifestare a rautatilor si a sarcasmului: mastile pe care le purtam crezand ca o sa ii facem pe ceilalti sa se teama de noi si, astfel, sa nu ne atace.

Nimic din ceea ce am scris nu imi reneg mie. Si eu ma fac vinovata de multe dintre cele pe care le-am expus in randurile de mai sus.


MSZ

16 aprilie 2013

Ecoul intrebării tale

Aș vrea să mă întreb despre mine, prin tine. Să știu ce ai vrea să cunoști în ceea ce mă privește. Să aflu ce gânduri îți mistuie liniștea despre ceea ce sunt.

Apoi, să mă adun și să îți răspund. Să te lămuresc și să te ghicesc pe tine, prin mine.

Să devenim din doi necunoscuți, o aflare absolută a tot ceea ce ne compune... a tot ceea ce putem fi.

Ce au in comun arta seductiei si arta amorului

V-ati gandit vreodata ca stilul in care un barbat abordeaza o femeie pe care doreste sa o cucereasca spune foarte multe despre felul in care acesta se va purta cu ea intre asternuturi?

Adica daca e ghiolban si agresiv la modul nesimtit, spre salbatic, nu cred ca te poti astepta la prea multa senzualitate din partea lui in pat. De placerea si orgasmul tau chiar poti lejer sa uiti, pentru ca nu prea e cazul.

Cei timizi si fastaciti presimt ca se incadreaza in ejaculare precoce si tremurat nervos pana la pragul de epilepsie.

Iar cei care acorda suficient timp si cel putin un gram de maniere artei seductiei sunt sigura ca vor sti macar sa iti dea impresia ca si ceea ce iti place tie conteaza in momentul intim si vor incerca sa dea dovada de maiestrie si in arta amorului.

15 aprilie 2013

Femeia trebuie respectata, chiar si atunci cand nu o folosesti decat ca sa te culci cu ea

Femeia trebuie respectata, chiar si atunci cand nu o folosesti decat ca sa te culci cu ea, pentru ca daca nu o aveai tot ceea ce faceai era doar o mare l***.

Si, pe langa aceasta, daca nici ceea ce ai in pat (fie pentru o ora, sau pentru o viata) nu respecti, asta spune foarte multe despre tine si despre alegerile tale.

Persoana pe care o alegi sa iti fie chiar si numai partener sexual trebuie si ea sa fie alesa pe anumite criterii si doar daca nu ai nicio forma de respect pentru tine, vei putea sa nu ai nicio forma de respect pentru aceasta.

Asa cum nu iti permiti sa mananci din gunoaie, nu ar trebui sa iti permiti sa te culci nici cu rebuturi.

14 aprilie 2013

Inca este duminica

Oamenii asteapta toata saptamana sa vina ziua de vineri, tot anul sa vina vara si toata viata sa vina fericirea. Traim prea mult cu gandul la viitor sau la trecut, de prezent prea putin ne intereseaza si ne intrebam cand ne trece timpul intr-o asemenea graba.

Ziua de maine nu exista, cea de ieri nu mai este, tot ceea ce ai este astazi- acest acum pe care-l desconsideri si-l irosesti planuind prea mult sau suspinand prea tare. 

Si ce daca maine este luni si iar te trezesti devreme sa mergi la birou? Acum inca este duminica, fii prezent in aceasta clipa!

12 aprilie 2013

Cel mai...

Cel mai frumos parfum este...parfumul lui pe umerii tai goi.

Cel mai bun gust este...gustul buzelor lui indiferent de moment.

Cea mai puternica senzatie este...senzatia pe care ti-o lasa urma degetelor lui, cand iti dezmiarda trupul.

Cel mai vibrant sunet este...sunetul vocii lui cand iti rosteste numele.

Cea mai clara vedere este...cand te vezi pe tine in ochii lui.

Cel de al saselea simt ramaneti voi: androgin unul si nicicand doi.

Paradox de fericire

Stare paradoxala: trista si, in acelasi timp, fericita.

Si nu e cazul de sfarsit pentru un nou inceput (cum s-ar explica daca de exemplu as fi in ultima zi de liceu si as fi trista ca ma despart de o etapa, dar imbelsugata sufleteste ca vine cea a studentiei).

Ii inteleg pe catolici de ce au inventat purgatoriul. Era necesara o stare de nestare care sa puna sufletul la odihna, cand nici Raiulnu e o optiune, dar nici Iadul meritat. Asadar, cu Dante in gand, m-am trezit in mijlocul unei Divine Comedii: astazi am lectia Purgatoriului, iar si iar ca si cum nici Raiul nu ma vrea, dar nici Iadul nu mai are locuri pentru mine.

Eh, bine! Sa purcedem la drum, sa ne asezam pe o bancuta cand obosim eu si cu mine, sa imi iau spiritul in palme, sa il resuscitez si sa vedem care ne va fi, de data aceasta, directia. La un moment dat oi gasi eu iesirea din Labirint si o sa fie Soare, fara nori nehotarati.

10 aprilie 2013

Despre noi, la timpul trecut

Eram gradina ta cu flori.
Erai asfintitul meu in mii de culori.

Eram bruma de lumina de la geamul tau.
Erai norul ce stapanea arsita corpului meu.

Eram nimic mai mult si nici prea putin.
Erai tot ceea ce ar fi putut sa imi tina sufletul plin.

Am fost cea pe care nu o vei uita.
Ramai cea mai mare dezamagire a mea.

Ne-am despartit atunci cand ni se intampla un inceput.
Asteptam un sfarsit. Poate macar acela ne va uni.

A mai ramas umbra ta...
...cea care astazi apare in oglinda mea.
Eram prea tu si prea eu, pentru a mai putea sa fim noi.

09 aprilie 2013

Statornicie in miscare

N-am stiut sa cad in genunchi in fata nimanui, iar asta mi-a adus antipatii, pentru ca am aratat nesupunere. Nefiind capabila de umilire, n-am putut sa ma umilesc. 

Am zambit rautatii cu sufletul trist, dar milogirea indurarii n-am stiut sa o cer nimanui. M-am supus mie si credintelor mele...dar acestea au avut intelepciunea sa fie schimbatoare. 

Cand am parut ca ma supun, de fapt eu imi schimbam fundamental principii. De ce? Pentru ca am considerat ca doar tie trebuie sa iti fii dator cu explicatia faptelor si a alegerilor tale. Pentru ca am stiut ca in incapatanare evolutia nu poate sa apara. Pentru ca eu insami nu mai sunt aceeasi de acum o clipa, asadar de ce regulile mele nescrise ar ramane aceleasi? 

Statornicie in miscare.

Eu/Sine

Dacă nu laşi Eul sa moară, Sinele nu se poate naşte.

06 aprilie 2013

Pana la adanci batraneti?!

Dragilor, va rog frumos sa va scoateti din cap filmele, basmele si romanele de dragoste!

Iubirea nu este aceea pe care ati vazut-o sau ati citit-o prin tot felul de publicatii/pelicule care se doresc a fi produsul unor acte creative, deci pura fictiune.
Povestile de amor sa stiti ca nu curg de la sine cu atata usurinta, precum am putea sa fim tentate sa credem cand ajungem sa ne intoxicam cu tot ceea ce cartile si filmele prezinta. El si ea nu isi ghicesc gandurile, daca nu stiu sa comunice clar si direct ceea ce vor/ceea ce ii deranjeaza/ceea ce le place. 60% din timpul unei relatii este reprezentat de munca de convingere, de invatarea lectiei rabdarii si a acceptarii celuilalt asa cum este si pentru ceea ce este & co. Si da, oricat de bine ati face voi totul, emotiile nu au ratiune si degeaba urmati toti pasii care vi se par a fi corecti: atunci cand se schimba frecventa inimii faptele nu mai conteaza.

Traiti-va viata, pentru ca doar una singura aveti! Nu acceptati sa fiti bataia de joc a niciunuia, doar pentru ca vi se pare voua ca el este Alesul! Cu Alesul trebuie sa invatati sa dezvoltati o relatie armonioasa nu doar pe plan fizic/sexual, ci si la nivel de personalitate, de idealuri in viata, de intelect, de interese pe termen lung etc.. Or, ati vazut ca toate cartile si toate filmele se sfarsesc dupa ce protagonistii se casatoresc, pentru ca abia atunci incepe adevarata poveste, adevarata relatie, adevarata arta a iubirii.

Sexul mai devreme sau mai tarziu se va duce. Pasiunea nebuna de la inceput trebuie sa se transforme in altceva, pentru a dura "pana la adanci batraneti" povestea. Asigurati-va ca pregatiti, inca de pe vremurile asternuturilor sifonate, terenul pentru ceea ce se va numi "viata voastra impreuna la bine si la greu".

Incetati sa mai visati ca totul va veni de la sine si ca daca e facut sa fie va fi oricum, fara ca voi sa miscati un degete. Nu este adevarat! Da, atunci cand ceva este predestinat, conjuncturile sortii vor face ca anumite lucruri sa coincida, pentru ca drumul sa para mai lin, dar nimeni nu o sa va puna nimic in traista.

Voi trebuie sa fiti parte a procesului de creatie, de devenire si de desavarsire a povestii voastre de iubire.

Nu este deloc usor, insa atunci cand ai un partener dispus sa "munceasca" umar, la umar alaturi de tine, pentru ca lucrurile sa se intample, atunci fiecare efort isi va merita consumul de energie! Daca el nu este alaturi de tine in aceasta munca de echipa, plecati cat de repede puteti, pentru ca va irositi timpul, anii si potentialul. Sa visati nu este niciodata suficient, trebuie sa treceti si la fapte!
Curaj,
MSZ


- See more at: http://www.feminis.ro/pana-la-adanci-batraneti_46352.html#sthash.x7Hn5RDE.dpuf

04 aprilie 2013

Mituri si barbati (1)

La birou.

Eu adresandu-ma cu „dumneavoastra” (m-a educat mama prea mult) unui stimabil (probabil) domn care a venit sa rezolve o chestiune tehnica. El imi cere sa renunt la apelativ si sa ne tutuim, pentru ca se simte prea batran. Eu, ca sa fie situatia detensionata, ii mentionez ca sunt eu prea tanara, in niciun caz el prea batran (nu ii stiam varsta, dar nu arata prea in varsta).

-Cati ani ai?
-23.
-Ah, deci te face un barbat de 32 de ani cu capul!
(scuzati cacofonia, redau exact cuvintele lui)

Da, ati ghicit bine: aceasta era replica de flirt, el fiind (mai mult ca sigur) cel de 32 de ani.
Nu l-am intrebat varsta, nu m-a interesat. Stiu doar ca dupa acele cuvinte in mintea mea a incoltit doar urmatorul gand: „Mda, voi indiferent de varsta o sa credeti ca sunteti capabili de asa ceva”.


Unul n-ar zice ca e capabil sa te faca cu inima. Gandul lor cand li se activeaza hormonii, vazand o femeie ce li se pare atractiva, se duce direct la cap (nu mentionez care cap, se subintelege).

Bun!

Mit verificat - ADEVARAT!


03 aprilie 2013

Alegeri

Foarte multe si foarte repede nu ai sa primesti niciodata pe merite. Meritele iti pot aduce tot ceea ce visezi dupa zeci de ani de munca.

Norocul, in schimb, iti poate da totul pe tava, doar ca, spre deosebire de merite, nu te poate invata si ce sa faci cu acest tot.

Cand te afli doar la mana Fortunei risti infinit mai mult decat ai primit.

Pe de alta parte, meritele iti vor scoate peri albi cand vei vedea cum altii au, sau primesc fara sa depuna niciun efort, fara sa aiba macar prea multa materie cenusie. In astfel de clipe esti tentata sa lasi totul balta, ori sa accepti sa te compromiti in diverse feluri.

Alegerea iti apartine!

Fii chibzuita si incearca sa gasesti o cale de mijloc, as putea sa spun, dar nici macar eu nu-s convinsa de asa o utopie.
Esti in fata unei decizii: ia-o si asumati-o. Indiferent de cale, in momentul in care ai ales un drum nu mai privi in urma si nu te mai gandi la cum ar fi putut sa fie.

Nu mai are rost si iti risipesti inutil din energie.
Esti suma alegerilor tale, nu lasa regretele si indoielile sa te incetineasca, ori sa te opreasca din drum. Ce va zice lumea nu este treaba ta!!!

Lumea intotdeauna, INDIFERENT DE CEEA CE VEI FACE, va avea ceva de comentat.

Singurul tau instrument de masurare a constiintei sa iti fie oglinda: cand te privesti in ea sa te mai recunosti. Cat timp tu cu tine te identifici si esti in armonie cu alegerea ta, totul se va aseza de la sine.

Nu poti sa placi tuturor! Nu poti sa multumesti pe toata lumea!


P.S.: Dupa ce ai facut o alegere, ai luat o decizie nu mai ai dreptul sa te plangi, ci sa iti tii privirea drept inainte si sa intelegi ca ceea ce primesti este ceea ce ai ales!

http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/alegeri-si-compromisuri-2930

02 aprilie 2013

Invidie nocturna

Cat pot sa il invidiez pe Camil Petrescu pentru ca a gandit, inaintea mea, titlul celebrului sau roman 'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi'.

Cat de bine a stiut sa comprime esenta sufletului uman care dupa ce isi sfarseste amorul isi incepe chinul si povara.

Intotdeauna ultima noastra noapte de dragoste va fi prima de lupta cu fantasmele trecutului, cu musuroiul de amintiri pe care nu vom dori a-l spulbera, ci in fata caruia vom sta fascinati si il vom analiza, cu toata forta ce se va scurge in gandul si fapta noastra postdespartire, postrisipire.

Ah, Camil, cum ai stiut tu sa pui punctul pe 'i' si cutitul pe rana, inainte ca eu sa ma nasc. Ca acum, nascuta fiind, sa simt puterea unui titlu aparent banal, ce de niciunde mi s-a ivit in minte si mi-a dat cugetarea ce vi-o impartasesc in acest miez de noapte.

Atata plenitudine si lamurire a sensului vietii avem in preajma noastra, dar suntem prea orbi si mandri incat sa mai 'citim' printre randuri. Ne concentram toata suflarea in directii sterpe de simtire si de rost.

Forme de iubire

"- Daca m-as ingrasa, pentru ca mananc mult sau as slabi foarte tare, pentru ca mie imi plac slabanoagele nu m-ai mai iubi? - Ba te...