Treceți la conținutul principal

Economie de viata

Nu imi plac regulile, programarile, planificarile si orice alt lucru care imi parvine ca fiind impus, obligatoriu si care nu cere, mai presus, de orice acordul fiintei mele.

Sunt libertariana in ceea ce priveste piata si economia vietii mele: nu are nimeni dreptul sa decida in ea. Cred ca 'mana invizibila' de care vorbea Adam Smith intervine si in tranzactiile personale. Lucrurile se pot regla de la sine, fara legile nimanui. Cei exteriori fiintei mele au doar obligatia morala sa vegheze asupra bunastarii mele prin comportamente ce imi protejeaza libertatea, nu intervenind in ea. Acelasi angajament mi-l iau si eu asupa vietii lor.

Libertatea mea se va sfarsi acolo unde ar incalca-o pe a lor. Asadar, sa colaboram, sa ne intersectam, dar sa nu ne dominam mai mult decat ne este necesar sau permis.

Am regulile mele pe care am dreptul sa le incalc cum si cand imi place si nu pot si nici nu trebuie sa fiu trasa la raspundere pentru ceva ce imi este complet strain mie. Daca eu, de bunavoie si nesilita de societate, ma angrenez in vreo situatie anume si decid ca vreau sa urmez regulile ei este alta poveste, dar altfel, va rog frumos sa ma lasati sa traiesc si abia apoi sa exprim pareri si prejudecati.

Nu cer nimanui sa ma creada pe cuvant, daca nu doreste sa o faca. Asadar, lasati-ma sa va cred pe cuvant doar daca e un act al vointei mele.

Precum Kant m-a invatat sa nu am nevoie de sfaturi, pentru ca stiu si pot sa gresesc si singura, consider ca este inoportun ca cineva sa se autoproclame atotcunoscator si respectiv dictator in ceea ce priveste felul in care trebuie sa traiesc, sa iubesc, sa fiintez - mai pe scurt.

Asa de frumos ar fi daca ne-am accepta unitatea umanitatii prin colaborare, prin lucru de echipa, prin intelegerea faptului ca fiecare suntem piesa a acestui puzzle numit viata si ca toti avem importanta noastra, fara a uita ca, pana la urma, nimeni nu este de neinlocuit.


Traiesc un paradox al emotiilor si gandurilor ce imi inunda mintea si inima. Ma enerveaza ceea ce nu cunosc si ma anima ceea ce reusesc sa aflu. Incerc doar sa pastrez in mine echilibrul unei modestii a spiritului si sa nu cred ca stiu mai multe decat pricep. Ah, si sunt, totusi, atat de putine!

Libera sau sclava? Se poate trai fara a urmari niste sabloane, principii, idei, credinte? Poate ca da sau poate ca nu, cert este ca sunt datoare sa aflu toate aceste lucruri pe pielea mea. Cat de usor sau de greu va fi, ori cat de mare se va dovedi a fi pretul platit imi sunt tot necunoscute, dar matematica vietii nu se poate altfel compune.

Caut lideri si mentori in cei pe care-i intalnesc si apuc a incepe sa ii cunosc. Ma fascineaza oamenii care se rup de gandirea de turma si de cutie. Invat de la tot ceea ce imi iese in cale, dar in timpul acesta imi aduc aminte ca a trai este un pic mai important decat doar a invata, pentru ca a ajunge la sfarsitul unei vieti in care doar teoria te-a insotit, inseamna sa ii refuzi empirismului sa te ajute sa intelegi De Ce-ul vietii.

A trai si nu doar a vietui, a permite experientelor sa aiba loc in viata mea, a nu spune niciodata, niciodata- in ultimii ani m-am convins tot mai des ca aceasa imi este calea. Lasati-ma sa merg pe ea! Vreti sa va alaturati mie, va poftesc cu drag, altfel, va rog, sa nu ma considerati partenera de calatorie pe drumuri ce contravin fiintei mele! - MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ