22 mai 2013

Sufocare

As sta pe o treapta si as plange.

As plange pana cand nu as mai avea aer. Pana cand nu as mai putea sa respir. Pana cand as simti ca mi se scurge si ultima molecula de oxigen ce resimte durerea pe care mi-ai pricinuit-o.

Si, apoi, m-as ridica alta. Dupa ce m-as fi consumat din vechiul eu pana la sufocare, as renaste si m-as dezice de tine.

As uita cine esti, cine ai fost.

As sti doar ca nu vei fi, ca nu existi, ca nu te voi mai intalni.

Si te-as desprinde din amintirea si trecutul meu. Nu ai ce cauta in ele. Pur si simplu nu meriti.

Si daca vei vedea ca intersectandu-ne, candva, pe strada imi voi intoarce privirea, ori iti voi raspunde sec la salut ai demnitatea sa mergi mai departe asa cum ai dorit sa imi ramai: ca un necunoscut. - MSZ

Un comentariu:

paza spunea...

Eu zic sa uiti cat mai repede pana nu te sufoci de tot.

Forme de iubire

"- Daca m-as ingrasa, pentru ca mananc mult sau as slabi foarte tare, pentru ca mie imi plac slabanoagele nu m-ai mai iubi? - Ba te...