07 iunie 2013

Victime de bunavoie si nesilite de nimeni

Observ ca tendinta, in societatea actuala, este de a elogia suferinta.

A fi martir este infinit mai rentabil decat a fi erou. In primul rand, eroul fara martir nu poate fi creat, in timp ce un martir nesalvat va creste si mai mult in ochii publicului. Mai pe romaneste, ne place sa ne victimizam. Nu cautam sa fim scosi la liman, ci pur si simplu vrem sa ne dam in stamba cu suferinta si chinul in care ne scaldam amarul zilelor si acrul noptilor.

In al doilea rand, salvatorii sunt ignorati sau repudiati, pentru ca a-ti da jos masca chinului te-ar lasa prea gol si autentic oamenilor, iar asta te-ar expune mai mult decat orice plans de mila autosustinut si perfect complacut.

Concluzia este simpla: mai nimeni nu cauta scaparea, ci mai toti sufera de nebagare in seama si cersit de atentie. Putini sunt cei care chiar vor sa depaseasca stadiul acesta, dar sunt ingropati de toti pseudochinuitii si asta le anuleaza din veridicitate si sansele de a fi crezuti pe cuvant si ajutati cu adevarat.

Noi suntem societatea, degeaba o invinovatim ca pe o entitate separata, cat timp ii suntem parte componenta.

MSZ

Niciun comentariu:

Forme de iubire

"- Daca m-as ingrasa, pentru ca mananc mult sau as slabi foarte tare, pentru ca mie imi plac slabanoagele nu m-ai mai iubi? - Ba te...