Treceți la conținutul principal

Legenda personala se construieste neincetat

Acum fix un an, pe vremea aceasta, ma pregateam de ceea ce credeam ca avea sa fie schimbarea vietii mele. Aveam biletul de avion si totul aranjat pentru a pleca din tara si a nu ma mai intoarce decat in vacante. Ma rupeam de tot si de toate si eram gata sa o iau de la 0. Si vise si planuri si ganduri. Toate erau in bagajul meu.

Inca mai simt cum imi umpleau lacrimile ochii in timp ce, aflandu-ma la imbarcare vorbeam la telefon cu mama. Stiam, insa, ca imi va fi bine. Stiam ca voi fi indrumata si preluata de doi oameni extraordinari si ca voi cunoaste multe personaje interesante pentru viata mea.

Mi-e dor de nebunia si determinarea mea de atunci. Imi pare rau ca m-am sucit atat de repede, incat intr-o luna decideam ca nu este totusi locul in care vreau sa ma aflu. Stiu ca a trebuit sa ma intorc, ca Dumnezeu avea si are alte planuri cu si pentru mine. A fost momentul cand, fiind printre nori, in avion, priveam cum o raza de soare strabate cerul si spuneam atat 'Tata, iti multumesc pentru experienta aceasta! Iti multumesc ca ai fost un Parinte intelegator si m-ai lasat sa imi fac damblaua, dupa care m-ai primit ingaduitor in bratele Tale! Ma las acum, in zbor, cat si atunci cand voi atinge pamantul, in mainile Tale! Ai, te rog, grija de mine!'. Ma intorceam certata la cutite cu mama si fara sa am vreo plasa de siguranta. Pur si simplu am avut incredere ca va fi bine.

Si a fost, dar nu imediat. Intai, mi-am dat examenele neanuntate care m-au invatat lectia, dupa care s-au rearanjat planetele mele.

A trecut un an de atunci si simt ca au trecut vreo 3. Atatea schimbari, atatea despartiri, atatea noutati. Nu am simtit decat ca sunt vie si ca traiesc. Fiecare clipa grea si dureroasa mi-a fost rasplatita. Fiecare deznadejde mi-a fost transformata in curaj. Fiecare lacrima si-a primit zambetul.

Si astazi vreau sa le multumesc tuturor celor ce au fost alaturi de mine si m-au ajutat sa ma ridic si sa privesc increzatoare spre viitorul meu. Da, a fost una dintre marile schimbari ale vietii mele aceasta plecare. Cine ma cunoaste poate sa isi dea seama cat de mult m-a schimbat si m-a format acea plecare.

Morala povestii?! Dragilor, riscati, incercati si faceti ce va taie capul si inima. Cine va iubeste va va fi oricum alaturi, cine e in viata voastra doar pentru a va ajuta sa invatati o lectie de la sine va disparea. Invatati din fiecare experienta si nu va pierdeti speranta ca eforturile voastre sunt in zadar. Deschideti-va ochii mintii si pe cei ai inimii si vedeti realul si frumosul din situatia dureroasa in care va aflati. Dati-va seama ca sunteti de milioane de ori mai puternici decat va imaginati si continuati sa mergeti in directia viselor voastre, oricat de anevoios vi se pare drumul. Nimeni, niciodata nu va putea sa va opreasca si sa va ingenuncheze, pentru ca sunteti capabili sa va ridicati de fiecare data sa ii dati la o parte si sa va continuati legenda personala!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ