30 decembrie 2013

Nimicuri dureroase

Octavian Paler spunea, in „Un om norocos”, ca „ceea ce nu e destul nu e nimic”, iar eu am ajuns sa cred ca multumindu-ne cu acest nedestul (da, exista aceasta forma in DEX si este una invechita... insa atat de actuala) vom ramane anemiati din cauza unor nimicuri dureroase.

Nu mi-au placut niciodata jumatatile de masura. Nici in profesie, nici in prietenii si, cu atat mai putin, in dragoste. Eu sunt un intreg, cum ar putea sa ma sature doar jumatate? Am incercat, de fiecare data, sa dau TOTUL. Am vrut, intotdeauna, sa ma ofer complet, pentru ca altfel nu stiu, nu vreau si nici nu pot.

Realizez cat de mult ma impinge viata in a accepta premisele altora, incat am zis ca macar in ceea ce ma priveste, in mod personal, sa nu fac si sa nu duc mai mult decat pot. Lucru foarte sanatos, de altfel, pentru ca risc sa acumulez frustrari si sa imi bat joc de mine, inconstient. Cineva drag mie avea o vorba mare„compromisurile sunt o stare necesara, nimeni nu scapa de ele, dar incearca sa le faci pana acolo unde, privindu-te in oglinda, te mai recunosti - nu te dezumaniza”. Am ajuns, destul de greu, sa fiu constienta de cat valorez si sa inteleg ca nu concep sa ma risipesc in nimic.

Stiu cate pot sa fac pentru mine si pentru cine ma lasa sa intru in destinul sau. Cu sila, cu mila, cu neincrederea si cu zgarcenia emotionala nu rezolvi nimic. Poate ca reusesti sa ajungi sa te scarbesti complet de ceea ce din prea multa complezenta ai ales sa devii.

Avem o paleta de optiuni la indemana de care credem ca ne putem folosi oricand si, mai ales, oricat, insa nu e chiar asa. Poti sa schimbi absolut totul, dar nu poti schimba cel mai important lucru: SOARTA. Pana acolo ne este data puterea, mai departe intervenim in energia colectiva si ajungem sa realizam ca nu putem influenta toate actiunile celorlalti si ca actiunile lor le influenteaza, sau interfereaza cu ale noastre.

Asadar, puterea adevarata sta in schimbare. In capacitatea de a fi flexibil in alegeri, dar fara sa iti pierzi identitatea. Poti sa alegi sa ajungi un inflexibil, care va sta la marginea societatii pentru ca este prea orgolios sa citeasca regulile jocului, sau poti deveni o contopire cu societatea, pierzandu-ti Eul si ajungand sa fii invizibil, pentru ca ai capatat caracteristicile cameleonului. Schimbarea nu se va multumi niciodata cu un „nu e destul”, pentru ca prin definitie ea accede spre mai mult, spre altceva, spre transformarea starii t0, in t1 s.a.m.d..

Permite-ti sa fii schimbat, dar mai ales sa fii schimbare! Nimicul le este predestinat doar oamenilor care se multumesc cu putin si se complac in ceea ce cred ei ca le este neputinta. Aminteste-ti, mereu, ca in aceasta viata TOATE au o rezolvare... mai putin moartea - acesta este singurul moment in care nu poti sa intervii. Gaseste rezolvarea, creeaz-o si aplic-o: starea ta de bine si de complet depinde SI de tine!

MSZ


---continuarea articolului aici http://www.feminis.ro/bloguri/Marina_Zanfir/fara-categorie/nimicuri-dureroase-3090

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...