16 ianuarie 2014

Razboiul cu trecutul se castiga in doi

M-am risipit, de multe ori, in suflete neincapatoare.

Tot vreau sa ofer iubire acolo unde frica si deznadejdea ocupa prea mult loc, incat sa mai incapa si sentimentele mele.

Si apoi sufar pentru ca sunt respinsa cand, de fapt, singura mea vina este ca nu sunt vinovata de starea in care a ajuns sa se complaca el. Iau asupra mea pedepsele ce sunt destinate celor ce au calcat cu bocanci in inima celui pe care il doresc si ma las pe nedrept asuprita.

Tot ma incapatanez ca dragostea invinge, ca ea descatuseaza, ca ea vindeca tot ceea ce pare condamnat la pieire... dar sunt om si la un moment dat obosesc si eu sa ma mai las ingenuncheata. Nimic nu este mai dureros decat sa vezi ca eforturile tale se pierd in ecouri surde si ca intentiile tale devin baloane de sapun- atat de fragile, pe cat de incantatoare.

Il caut cu mainile printre cearceafuri sifonate... si ce distanta ne desparte si ce departari stau intre noi, desi parem atat de aproape.

Mai plang, din cand in cand, in noptile grele, atunci cand nici macar luna nu ma priveste, cand cerul e plin de nori, de pustiu... oglinda a sperantei mele.

Nu stiu daca il iubesc, daca il detest, daca il ranesc... nu stiu ce am facut, ce n-am facut, ce-as fi putut. Stiu doar ca atarnata intr-un colt al fiintei mele mai sta o dorinta, un crez, o nerenuntare. Si lupt- cu demonii lui, cu umbrele mele, cu tot imprejurul, cu tot intrinsecul... cu tot ceea ce ne opreste calea, ori ne stinge chemarea.

Mai obosesc din cand, in cand in singuratatea pe care tot incerc sa o transform in uniune cu celalalt. Ma doare sa simt ca doar eu port arme si caut dreptate, in orice razboi cu intunericul trecutului este important sa ai un camarad. Doar ca al meu este ranit si desperat... sta pe margine si-mi spune ca e prea tarziu, ca am pierdut, ca eforturile sunt inutile. Dar eu inca mai cred si nu stiu sa renunt..

Frica nu imi este ca ma sacrific, aceasta e o alegere, dar risc sa devin ceea ce incerc sa salvez... - MSZ

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...