22 februarie 2014

Despre arta si alte naluciri

Acum doua saptamani vorbeam cu un politician din Romania despre arta, despre teatru, despre estetica. Am vazut un Om, dincolo de culoarea politica, de ideologie, de greseli.

Dialogul a inceput natural cu povestile mele despre perioada in care am lucrat la Galeriile Artmark, despre felul in care un tablou este valoros prin sine insusi, prin ceea ce reuseste sa trezeasca in tine- privitorul. Apoi mi-a povestit cum a inceput sa colectioneze opere de arta pentru a evada din cenusiul cotidian. Imi spunea cum mergea la teatru de la premiera piesei, pana spre ultimele reprezentatii pentru a vedea evolutia si chiar plictisul la care ajungeau actorii la final.

I-am intarit argumentatia spunandu-i ca asa vad si eu aceasta lume a rolurilor jucate pe scena oficiala: un spectacol de teatru reprezinta un moment unic in viata privitorului, pentru ca piesa si momentul pe care il vezi tu nu se va repeta niciodata, chiar daca se va mai juca de "n" ori, intotdeauna va fi ceva diferit (niciodata replicile nu vor fi rostite la fel, desi sunt aceleasi).

Am continuat apoi sa dezbatem despre pictura si am vorbit despre valoarea estetica a tabloului, frumosul ca reflectie a emotiei pe care o trezeste o culoare, un peisaj, o tehnica in sufletul celui care invata sa il admire. Aceasta-i vesnicia si frumusetea artei: capacitatea unui obiect de a prinde viata prin intermediu celui ce uitandu-se la el, invata sa il priveasca.

Usor, firesc, discutia a alunecat spre muzica, cea clasica, bineinteles. Imi povestea cum tatal sau le punea in fiecare week-end discuri si cum casa se umplea de sunetul operelor lui Mozart, Beethoven. Mi-am amintit cu drag cum si la mine in casa, in fiecare duminica dimineata, tatal meu care m-a crescut se trezea si asculta Verdi, Chopin & co..

Eu asa am crescut, cu o inclinatie si o fascinatie a esteticului sub toate formele. Aveam apetitul mereu nesaturat pentru literatura, pictura, muzica si tot ceea ce reusea sa scoata cele mai interesante trairi ale intrinsecului ce ma compune.

Mi-as dori ca fiecare om, fiecare copil sa aiba sansa unor astfel de momente... unor astfel de dalti care sa-i contureze spiritul si Sinele.

Week-endul acesta va provoc sa va priviti prin intermediul Artei, sub toate formele pe care le are!

MSZ

Niciun comentariu:

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...