Treceți la conținutul principal

Facebooking

Este incredibil (pe naiba, ca e totul cu intentie, nu intamplator) felul in care facebook-ul a reusit sa mijloceasca traseul nostru spre aprobare. Simtim tot timpul ca ceea ce facem sa fie in acord cu opinia societatii (daca va aud cu "nu-mi pasa ce spune lumea" va calific drept ipocriti); nu neaparat la scara larga, ci macar raportat la oamenii care ne intereseaza in mod direct (prieteni, familie, colaboratori) si cei din proximitatea noastra.

Prin facebook si refularile noastre in status-uri cautam constient sau nu, aprobarea celorlalti pentru a ne garanta ca nu suntem singuri in gandirea cu privire la diferite aspecte ale vietii noastre. Postam un status si luam like-urile ca pe o unda verde, daca cineva ne contrazice atacam cu mai mult curaj stiind ca vreo 2-3 oameni din lista ne-ar putea lua apararea. Este o extensie a confirmarii pe care o cautam in orice facem. Si este normal asa, altfel am putea sa ne alaturam celor de la Spitalul 9 si sa ramanem doar in lumea noastra.

Suntem, fie ca ne place sau nu, dependenti de ceilalti. Pozele (garantia aspectului fizic), cugetarile (garantia gandirii), interactiunile (garantia comunitatii) toate sunt dovada clara a faptului ca Artistotel nu era nebun cand afirma ca omul poate trai in afara societatii doar daca este zeu, sau fiara.

Ne face bine sa ne dam seama ca mai sunti si altii care cred, gandesc si simt ceea ce simtim noi. Insa, trebuie sa avem grija, pentru ca aceasta inclinati umana a noastra este des speculata si manipulata de cei care isi dau seama ca se pot folosi de ea ca de o slabiciune. Nu va pierdeti vocea in ecourile multimii, dar nici nu va duceti in padure sa tipati doar pentru ca acolo nu va contrazice nimeni. Nu doar voi puteti sa aveti dreptate, folositi-va de acest tip de interactiune pentru a va dezvolta gandirea multilaterala... pentru a intelege ca TOTUL poate fi privit din mai multe unghiuri si ca fiecare dintre acestea poate fi considerat corect.- MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ