Treceți la conținutul principal

Sa nu mai pocim limba romana (4)

Cu cati de "e" crezi ca trebuie sa creezi?!

Nu cred ca este un secret pentru nimeni faptul ca mi-a placut scoala, in special limba si literatura romana. Realizez, abia acum, ca elevilor nu li se explica in mod CORECT de ce trebuie sa invete anumite reguli gramaticale. Li se impune sa memoreze reguli, fara a li se oferi sansa de a le GANDI.

In fine, aceasta este alta poveste, nu subiectul scrierii mele. De fiecare data cand am probleme in a utiliza/scrie anumite cuvinte, revin la regulile invatate, nu memorate, si aplic, in mod logic, ceea ce spun ele.

Profesorul de romana, din scoala generala (principalul "vinovat" pentru pasiunea mea pentru aceasta materie), mi-a oferit un indiciu extrem de util atunci cand l-am rugat sa imi explice cati de "e" are verbul "a crea" la anumite timpuri verbale si de ce. Mi se parea absurd ca regula sa fie: folosesc de 5 ori cu un "e", de 6 cu doi "e" & co.. Bineinteles, ca totul sta in felul in care se conjuga, dar aveam nevoie sa pot face o paralele pentru a nu fi obligata mereu sa apelez la "sertarele" din memorie, in care luam la rand tipurile de conjugare (I, II, III si IV) si ma apucam sa intocmesc lista verbelor. Nu am o memorie chiar atat de buna.

Ce mi-a dat de facut, pentru a INTELEGE in ce categorie de conjugare intra "a crea"? Am avut de scris, pe ultimele pagini ale caietului de romana, verbul "a lucra". Astfel, am invatat ca, atunci cand nu imi dau seama cati de "e" trebuie sa contina creatia mea, trebuie sa "rup" din lucrare.

Exemple (regula o veti deduce singuri, sper):

1. eu lucrez - radacina verbului, de la forma infinitiva  - cea care da INTOTDEAUNA regulile, este "lucr-". Ce-i adaug? "-ez". Pentru "a crea", extrag radacina "cre-" si aplic "-ez". Asadar, eu crEEz.

2. eu lucrasem - "lucr-" + "- asem", adica eu "cre-" "-asem" -> crEasem.

Simplu, nu?

MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ