Treceți la conținutul principal

De ce sunt rana si cutitul?!


Sa-ti asumi reaponsabilitatea alegerilor tale cred ca este cea mai mare problema a oamenilor. Sa nu mai delegam vinovati pentru ceea ce ni se intampla, sa nu ii mai punem pe altii sa ne dea variante si sa nu ne mai plangem ca lucrurile nu ies asa cum am crezut noi ca este singura solutie pentru a ne salva sufletele.

Nu acceptam greseala, nu suportam sa stim ca nu am ales corect. Este frumos sa tinzi catre perfectiune, catre moralitate, catre bine, dar este si mai important sa nu ne pedepsim pe noi sau pe ceilalti atunci cand planul da alte rezultate.

Imi place sa cred ca nu sunt nici pesimista, nici optimista, ci realista. Caut dreptatea si armonia, imi doresc sa fie finalul de basm, dar incerc sa nu ma pierd in iluzii si nici in deziluzii.

Am realizat ca nu pot sa stiu ce e rau, daca nu cunosteam ce e bine. Nu pot sa simt fericirea, daca nu am mers pe drumul durerii. Nu disting lumina de intuneric daca nu le traiesc pe amandoua. Socrate, in Phaidon, a facut distinctia dintre cuplurile de senzatii. Medicina moderna ne-a demonstrat ca in creier centrul durerii si cel al placerii sunt foarte apropiate si se pot influenta reciproc.

Alpha are nevoie de Omega. Femeia se completeaza cu Barbatul. Viata se justifica prin Moarte. Nimic nu se pierde, Totul se transforma.

Este atat de simplu si totusi ni se pare prea complicat. Uitam ca suntem efemeri, uitam ca am trait tot felul de emotii, uitam ca nicio zi nu seamana cu alta, iar asta ne impinge in depresie. Uitam sa ne bucuram de existenta pur si simplu, tot incercand sa inotam impotriva curentului. Si ne trezim nefericiti, neimpliniti, desi in noi se afla toate resursele.

Freud avea teoria actiunilor eronate - atunci cand din subconstient se naste miscarea ce ne duce spre esec, deoarece mintea incearca sa ne protejeze de socuri mai grele. Jung spunea si el ca daca devii constient de actiunile determinate de Sinele ascuns iti poti schimba destinul. Oricum ar fi, in noi se afla cheile si lacatele.

Cand am ales ca blogul meu sa se numeasca "Eu sunt rana si cutitul" (citat ce ii apartine lui Cioran), a fost pentru ca am avut revelatia ca nimeni nu imi poate face rau fara voia mea, fara ca mintea mea sa ii permita sa aiba un efect sau altul asupra emotiilor si starilor mele. Nu pentru ca as fi eu masochista si sadica, ci pentru ca sunt constienta de inconstienta mea.

Nu ma mai intereseaza sa castig sau sa pierd, ci sa joc... pana la capat! - MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ