27 iulie 2014

Neatinsa

L-am lasat sa imi dea jos rochia. Sa imi atinga umerii si sa isi infiga degetele in ei. Ma cotropea cu mainile si imi strangea carnea. Buzele lui imi ardeau pielea si il simteam cum tremura in exatzul de a ma avea. Mi-am dat capul pe spate si am inchis ochii. De fapt, nu ma interesa deloc ce se intampla cu trupul meu.

Crezusem ca il vreau carnal, ca pot sa gestionez doar un Eros vulgar si ca voi fi impacata cu starea mea. Pe masura ce ramaneam fara haine in fata lui, imi imbracam mai gros sufletul. De fapt, nu l-am lasat niciodata sa ma dezbrace cu adevarat. Sa imi dezgoleasca visele. Sa imi patrunda mintile. Sa imi atinga puritatea simtirii. A crezut ca m-a cucerit, cand, de fapt, cu fiecare expresie fizica reusea sa puna lacate metafizicului.

Nu mi-a cunoscut, niciodata, adevarata intimitate. Nu i-am dat voie sa ma priveasca dincolo de aparente. In sangele meu nu a curs niciodata esenta sa. Eu nu i-am locuit cu adevarat inima. Eram doar stimulentul pentru machete de placeri. Realul nu l-am trait nicicand.

Si ma privesc in oglinda. Trupul de femeie, pacatul pe mine imprimat... dar sufletul, ah, sufletul nimanui nu l-am dat.

Sufletul nimeni nu mi l-a dezbracat. - MSZ

Niciun comentariu:

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...