Treceți la conținutul principal

Recenzie de carte - "Pe cand eram o opera de arta", Eric Emmanuel Schmitt


Am citit aceasta carte in cateva ore. Schmitt este doctor in filosofie, asadar nu mi-a fost greu sa regasesc in alegoriile sale anii de cursuri si seminarii in care am disecat chintesenta structurii umane.

O satira amara la adresa societatii in care traim si in care ne mintim ca suntem cineva sau ceva. O autopsie imbracata in haine de gala care dezvaluie maruntaiele unor conceptii si preconceptii pe care am ajuns sa le privim si sa le inghitim cu atata naturalete... desi ne repugna.

Bineinteles, la final iubirea salveaza... si poate nu pentru ca este un subiect de duzina care inunda povestile pe care ni le dorim, ci pentru ca este suflarea din care am fost plamaditi.

Grotescul unor contraste, amaraciunea pe care o lasa gustul succesului in gura celui ce s-a infruptat nesabuit din el, simplitatea si necesarul iubirii, constiintei, simtirii sunt o parte din experientele pe care le-am trait parcurgand randurile acestui roman.

O recomand, dar va asigur ca nu este usor de digerat si nici de priceput daca te limitezi doar la cuvinte si la intelesul lor initial. - MSZ

Comentarii

Schiff Trade a spus…
Multumesc frumos :)
Schiff Trade a spus…
La Multi Ani,Marina :)
Schiff Trade a spus…
Multumesc pentru aceasta carte. Am reusit sa mi-o cumpar si sa o citesc putin cate putin in diminetile si serile petrecute in metrou si tramvai.
Ma bucur ca ti-a fost de folos recenzia si ti-a placut cartea!
Schiff Trade a spus…
:) Ai citit cumva si ”Citadela” lui Exupery? N-as putea sa-i fac o recenzie acestei carti, pentru ca eu, de cand o stiu si o stiu de ceva timp ..o citesc putin cate putin . O deschid absolut aleatoriu si citesc cateva pagini...si traiesc o senzatie interesanta, aproape de nedescris. .Mi-a venit sa-te intreb despre ”Citadela” dupa ca am gasit undeva aici, la tine,o rugaciune aparte .. Multumesc
Schiff Trade a spus…
:) Ai citit cumva si ”Citadela ” lui Exupery ?

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ