Treceți la conținutul principal

Unde se ciopleste, sar si aschii

Nu mai vreau sa imi traiesc viata in segmentul dintre corect si gresit. In teama permanenta ca nu care cumva si de data aceasta sa o dau in bara, doar pentru ca societatea are bareme de corectare ale caror reguli de alcatuire se schimba dupa cum bate vantul.

Ne petrecem cea mai mare parte a timpului ezitand. Teama de a nu ne pierde drumul si destinul ne tine in starea de spectactori, nu de jucatori.

Am vrut, intotdeauna, sa cred ca singura regula pe care o am de respectat in aceasta existenta efemera este aceea de a nu face rau, intentionat, altora. Am crezut ca ti se iarta micile greseli, cat timp macar ai incercat. Insa, nu este deloc asa: ceilalti te vor MUT si IMOBIL. Nu care cumva, tu chiar sa reusesti si sa ajungi sa fii si fericit. Citisem, candva, ca oamenii iti pot ierta orice, mai putin indrazneala de a fi fericit. Daca am putea sa ne sapam unii altora gropi, pamantul pe care pasim ar avea numai gauri.

Invidii, ranchiune, bete in roata si ingenunchieri - sa nu care cumva sa ne sustinem si sa ne incurajam. Sa fim mereu cu ochii in patru si neincrezatori in toti. Sa ii ajutam DOAR daca avem ceva de castigat, dupa care sa ne dezicem de oricine. Sa le punem piedica daca ii vedem ca vor sa se ridice, asa cum o faceam cand eram mici si tampiti si ne amuzam de cazaturile pe care le provocam celorlalti, Scara nu am construi, credem ca doar calcand pe capetele altora inseamna ascensiune. Si ramanem singuri, iar noptile ne macina gandurile si golul sufletesc nu stim sa il umplem decat cu vicii si dependente, dar sa invatam ca numai in echipa putem reusi si construi ne vine prea greu. Ne-au format sa il privim pe celalalt cu pizma si sa tragem mereu cu ochiul in curtea vecinului, sa-i otravim capra, sa ii stricam recolta - daca noi nu avem, de ce l-am lasa pe altul sa aiba? - MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ