20 februarie 2015

Eu nu mai vreau sa impart la doi

Ne-am inecat amarul, supsinul, glasul, vocile ce se asumteau asupra tacerii dintre noi. Curgeau orele si secundele ne inundau extazul. Te vedeam cum ma respingi, dar te simteam cand ma cereai.

Nu ti-am inteles niciodata echivocul. Cand te chemam, surd erai soaptelor mele. Cand te alungam, iti inclestai palmele in pielea mea.

Te-am dorit cum n-am crezut vreodata ca o sa aflu. Si am suferit pana am ramas o umbra, o amintire vaga a celei ce ti-am fost. Apoi, de nicaieri, mi-ai incurcat iar drumurile si-ai vrut sa ma predau tie. Nehotaratule, dispari din calea mea! N-ai inteles a doua oara ca nu-ti mai cred minciuna, ca nu-ti mai vreau chemarea?

Ai crezut ca sunt vreo Eva de-a lui Tudoran, dispusa sa te astept, sa te inteleg, sa te intregesc. Atat de sigur ai fost pe mine, incat, la ce-a de-a doua despartire, radeai printre ruine. Si nu te-am pacalit. Nu m-am jucat cu tine. N-am pus doar punct, te-am rupt definitiv din cartea cu destine. Tu stai si inca ma astepti, crezand ca o sa ma intorc, ca o sa te iert, ca o sa te reincep. Asculta-mi sfatul, straine: de aceasta data, eu ma dezic de noi, eu nu mai vreau sa impart la doi. - MSZ

Niciun comentariu:

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...