01 octombrie 2015

Aleg sa iubesc liber!

Mai intreaba lumea-n stanga si-n dreapta, preocupata nevoie mare de soarta mea: "Da' oare Marina se va marita vreodata? Are si ea pe cineva? De ce e asa salbatica?".

Marina va zice a mia oara ca ea nu vrea sa se casatoreasca, deoarece nu crede in contracte de vanzare-cumparare numite certificat de casatorie (aia cu o iei pe cetateana si il iei pe cetateanul este exact targuiala de achizitie - in rate, doar cu buletinul). Asta nu inseamna ca am zis ca nu cred in cuplu, in parteneriat, in gasitul unui om alaturi de care sa traiesti, nu doar convietuiesti si tragi sa supravietuiesti.

Am vazut prea multe divorturi si casnicii false, unde el si ea, dupa 8, 10, 15, 18 etc. ani de casatorie mai erau impreuna doar pentru ca se obisnuisera unul cu altul, pentru ca aveau un copil, pentru ca aveau bunuri comune si nu aveau chef de hartuiala unui partaj si lista de scuze continua, dupa imaginatia fiecaruia. Si el si ea visau in alta parte, isi doreau sa fie sunati, imbratisati si iubiti de altcineva. Cea/Cel care le era pe contract era piatra de moara pe care o alesesera sa isi creeze falsa impresie ca aia e stabilitatea lor, cand, de fapt, a devenit o condamnare.

Am spus, cuiva, ca eu nu imi doresc sa fiu asta in viata unui barbat. Nu vreau sa ajung sotia, mama copilului, aia care e acolo orice ar fi si este iesirea lui de siguranta. Nu as putea nicio secunda sa suport gandul ca el se trezeste dimineata alaturi de mine, dar isi doreste ca alta sa fie in pat; ca ma saruta pe mine, in timp ce sufletul ravneste alte buze.

Da, cred in iubire, in viata in doi ce se numeste Noi, dar, mai presus de orice, cred in libertate. In acea libertate de a alege zi dupa zi, fara sa ai acte in mana, ca omul langa care traiesti este omul pe care il doresti, il iubesti, il pretuiesti. Si nu-i condamn pe cei ce decid sa-si uneasca destine in fata diverselor autoritati si entitati, insa ii rog sa ma lase sa traiesc, dar, mai ales, sa iubesc asa cum poftesc, nu cum au ei impresia ca mi-ar fi mai bine.

Nu, nu vreau o relatie, o casnicie. Vreau o POVESTE DE IUBIRE! - MSZ

Un comentariu:

Razvan Ianculescu spunea...

Marina, iubirea nu se explica si nici nu se desface. Ea este. Nu trebuie sa te justifici in ceea ce priveste iubirea si cu atat mai putin sa ceri justificari. Iubirea aduce impreuna, nu separa. Motiv pentru care io nu inteleg de ce vorbesti despre iubire uitandu-te la ceea ce se intampla in jurul tau. Pentru ca atunci cand vorbim despre iubire, nimic nu mai conteaza.
Da, stiu, visez la o lume perfecta, dar exista :)

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...