19 octombrie 2015

Melanj de sensuri fara noima

Despre iubire - intotdeauna
Despre noi doi - mereu
Despre ce ar fi - este
Despre ce avem - suntem


Cunosc ce nu am stiut si doresc ce nu am avut de cand ne intamplam asa: altfel decat altcumva.
Unde ne-a fost acel cand, datorita caruia acum suntem in acelasi gand? Cui sa ii mai pese? Ce altceva sa ma conteze?

Mi-ai inclestat cuvinte si acum le scriu fara rost. Le arunc la intamplare. Sens mai au, dar il simt doar eu. Este zambetul pe care-l trezesc dimineata, cand degetele mele ating pielea ta. Este fiorul ce-mi strabate coloana vertebrala si se infige in pieptul meu, cand buzele tale servesc gura mea. Este acea imbratisare, cand imi lipseste aerul si o bataie de inima in bratele tale.

Este timpul ce-am invatat ca nu e ca la ceas, cand se raporteaza la tine, cand nu tine cu mine, cand ne creste pe noi. Gata! Acum te tac. M-am invatat cu tine, imi esti tic. Tic-Tac. Tac-Tic. Intrerupe totul si hai sa facem altul din nimic. Ora mea exacta. Secunda ta intarziata. Un minutar ce-a batut pendulul de fix. Facem ce vrei tu cu momentul nostru, dar cum vreau eu cu clipa ce ne asteapta.

Hai! Sa nu mai zabovim! Am uitat semnele de punctuatie de la inceput. N-am vrut sa-ti pun punct. Nu ai voie sa ma inchizi intre paranteze. Si, stii ceva? Nu mai pot sa te tin asa: intre litere, cuvinte. Vreau sa te scriu in paragrafe pline, cu fraze lungi. Romane si volume - o biblioteca intreaga sa umplu cu tine. Sa citeasca despre noi, sa ne gaseasca si veacurile ce-or veni intre foi. Poate uitati pe un raft. Tu usor prafuit, eu putin indoita - stii ca mereu las semne in paginile ce imi plac.

Mai intelegi ceva? Nici eu. Asta mi se intampla intotdeauna cand vine vorba de tine: ma pierd in multimea de ganduri, scriu amestecat, dar simt clar si corect. Abstract, nu concret. Asa cum n-am stiut... Pana cand nu te-am avut. - MSZ

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...