16 noiembrie 2015

Destine descalcite

Mai mult ca oricand, simt nevoia de o minune, de un sens, de o deslusire. Pierduta imi adancesc pasii in ceea ce ei numesc lume si incerc sa nu ma impiedic, sa nu cad.

Si as inainta cu avant, cu dor, cu drag daca as intelege cui ma dau si unde ma duc. Ce-mi bucura ochii? Ce-mi salta sufletul?

Parca as mai spera intr-o iubire. Intr-o intalnire. Intr-o uniune si o contopire. As inchide ochii si as mai crede in EL. In faptul ca m-ar iubi atat de mult incat asa cum sunt i-as fi suficienta o viata si, apoi, m-ar mai dori o data.

Cum sa ma impac cu mine, cand totul imi vorbeste despre tine? - MSZ

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...