12 ianuarie 2016

Răvaș

Mă întreb dacă ne cunoaștem mai mult de un gând. Și îți vorbesc aici despre gând ca despre o unitate de măsură a distanței dintre noi, a greutății ce-o purtăm, a timpului ce ne-a rămas.

Cu o tăcere mai aproape, ne-am îndepărtat de scriere. Și vorba ne-a luat sensul și ne-a dat migala faptei, înlănțuind în soarta noastră destinul ce ne-a pecetluit.

Cât pot să te aberez atunci când te definesc. Ce clar îmi ești în obscurul tuturor simțămintelor ce mi le-ai dat.

Ai ținut morțiș să mă oprești a ta. Așa, ușor ciufulită și nărăvașă, poate-poate învăț a te dresa. - MSZ

08 ianuarie 2016

Mero

Cat imi esti de aici. Cat imi esti de acum,
Chiar si in timpuri de atunci: "atunci cand vom", "atunci cand am".

Prezent intr-o absenta de trecut si viitor, intr-un continuum peren in aceasta sacadare a ceea ce suntem permanent - pe care ne-au numit-o viata.

Din ceea ce ti-am fost sunt tot ce ti-am ramas. Din cum imi esti nimic nu ai schimbat. Si totusi, ne suntem aceiasi diferiti, mereu normali, tot timpul aparte si vesnic comuni.

Ce zambet sa inalte urcarea Eului pe scara simtului, daca nu acela ce stie a putea? Cate ganduri sa cuprinda mintea, daca nu acelea ce vor a ne avea? - MSZ

Pasiuni insemnate

Imi plac semnele. De exemplu cele grafice, pe care le insirui ori de cate ori am inspiratie. Imi plac semnele. Semnele lui pe gatul meu s...