01 iulie 2016

Relatiile karmice

Cu toate ca este greu sa definesti "pacatele" mostenite, este si mai dificil de inteles care este dimensiunea sufletului in conceptul univesului actual (cu tot cu teoriile din cuantica, spiritual s.a.m.d.), fiecare dintre noi putem observa, fara sa avem nevoie de prea multe dovezi, ca sunt anumite relatii pe care nu ni le putem explica.

Stii cand te-ai uitatat la fostul si nu te-ai recunoscut ca manifestare? Sau cand iti dai seama ca anumite persoane pe care le credeai indispensabile din momentul in care nu au mai fost in viata ta, ti-au eliberat drumul?

Mi-a fost foarte greu sa inteleg fluxul evenimentelor din viata mea in anumite momente: de ce am stat, constienta fiind, intr-o relatie sentimentala care m-a vlaguit, m-a injosit si m-a facut, dupa despartire, sa ajung anorexica, deprimata si absenta emotional. Am lasat-o mai moale cu anumite prietenii si, apoi, am observat cat de bine mi-a mers si, in acelasi timp, le-a mers, desi nu ne facusem niciun rau, nu aveam niciun motiv sa ne indepartam.

Apoi, am inteles ca fara acele experiente nu as fi fost ceea ce sunt astazi dar ca, in acelasi timp, daca alegeam sa stationez in anumite vibratii mi-as fi incetinit ritmul evolutiei. Nu toti oamenii sunt facuti sa isi fie alaturi pentru totdeauna. Unii ne tranziteaza viata cateva luni, altii ne sunt aproape ani de zile, dar, la un anumit moment, universul se aseaza in asa fel incat ne indica drumuri diferite. Fara regrete, fara resentimente, privesc in urma si astazi am invatat sa zambesc, pentru ca am inteles ca daca nu m-as fi desprins nu as fi reusit sa trec la urmatoarele nivele ale experientei mele.

Si este minunat sa stii ca in sufletul tau amintirile si momentele frumoase cu ei nu s-au alterat, dar ca este necesar sa continuam diferit. Am inteles abia acum ca acele relatii sentimentale care m-au vlaguit si in care nu intelegeam de ce mai stau desi toate faptele imi indicau ca nu vor avea un final fericit, erau necesare pentru ca eu, sau ei, sa ne platim anumite "datorii" ancestrale. Erau initieri. Unii le-am trecut, altii inca ne mai luptam cu repetitivitatea situatiei, chiar daca alta e persoana (daca vedeti ca vi se tot repeta comportamente, ar fi cazul sa schimbati ceva la voi). Important este sa ne gasim ritmul si echilibrul si sa intelegem fara prea multe sentimente de vinovatie ca anumite lucruri sunt mai presus de vointa prezenta, pentru ca ceea ce trebuie sa fie viitorul nostru este mai bun decat actualul in care ne-am impotmolit. - MSZ

Niciun comentariu:

Si mi-ar placea sa intinerim impreuna

Cand ne-am intalnit eram amandoi batrani. Nu, nu in buletine, ci in suflet si gandire. Tu rigid si eu cam acra, niciunul nu mai stia, de fa...