Treceți la conținutul principal

Relatiile karmice

Cu toate ca este greu sa definesti "pacatele" mostenite, este si mai dificil de inteles care este dimensiunea sufletului in conceptul univesului actual (cu tot cu teoriile din cuantica, spiritual s.a.m.d.), fiecare dintre noi putem observa, fara sa avem nevoie de prea multe dovezi, ca sunt anumite relatii pe care nu ni le putem explica.

Stii cand te-ai uitatat la fostul si nu te-ai recunoscut ca manifestare? Sau cand iti dai seama ca anumite persoane pe care le credeai indispensabile din momentul in care nu au mai fost in viata ta, ti-au eliberat drumul?

Mi-a fost foarte greu sa inteleg fluxul evenimentelor din viata mea in anumite momente: de ce am stat, constienta fiind, intr-o relatie sentimentala care m-a vlaguit, m-a injosit si m-a facut, dupa despartire, sa ajung anorexica, deprimata si absenta emotional. Am lasat-o mai moale cu anumite prietenii si, apoi, am observat cat de bine mi-a mers si, in acelasi timp, le-a mers, desi nu ne facusem niciun rau, nu aveam niciun motiv sa ne indepartam.

Apoi, am inteles ca fara acele experiente nu as fi fost ceea ce sunt astazi dar ca, in acelasi timp, daca alegeam sa stationez in anumite vibratii mi-as fi incetinit ritmul evolutiei. Nu toti oamenii sunt facuti sa isi fie alaturi pentru totdeauna. Unii ne tranziteaza viata cateva luni, altii ne sunt aproape ani de zile, dar, la un anumit moment, universul se aseaza in asa fel incat ne indica drumuri diferite. Fara regrete, fara resentimente, privesc in urma si astazi am invatat sa zambesc, pentru ca am inteles ca daca nu m-as fi desprins nu as fi reusit sa trec la urmatoarele nivele ale experientei mele.

Si este minunat sa stii ca in sufletul tau amintirile si momentele frumoase cu ei nu s-au alterat, dar ca este necesar sa continuam diferit. Am inteles abia acum ca acele relatii sentimentale care m-au vlaguit si in care nu intelegeam de ce mai stau desi toate faptele imi indicau ca nu vor avea un final fericit, erau necesare pentru ca eu, sau ei, sa ne platim anumite "datorii" ancestrale. Erau initieri. Unii le-am trecut, altii inca ne mai luptam cu repetitivitatea situatiei, chiar daca alta e persoana (daca vedeti ca vi se tot repeta comportamente, ar fi cazul sa schimbati ceva la voi). Important este sa ne gasim ritmul si echilibrul si sa intelegem fara prea multe sentimente de vinovatie ca anumite lucruri sunt mai presus de vointa prezenta, pentru ca ceea ce trebuie sa fie viitorul nostru este mai bun decat actualul in care ne-am impotmolit. - MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ