Treceți la conținutul principal

Daca ar fi sa ne calmam si sa invatam sa discutam

Tristetea suprema pe care a capatat-o dezbinarea politica la nivel civic nu este doar troaca, lipsa de argumentare coerenta, injuriile si tipetele, ci un intreg mecanism de respingere a celuilalt prin filtrul: zici de bine sau zici de rau.

Gata. Nuantele de mijloc au disparut. Daca apari ca simplu observator, incerci o analiza coerenta si de-o parte si de alta esti linsat fara sa fi in intregime citit/auzit. Nu stim sa ascultam ce are celalalt de zis si apoi, pe baza unor argumente rationale (daca s-ar putea deductii personale ar fi perfecte, nu citate de la TV), sa ii dam replica sau macar sa ne gandim cum si daca putem sa ii anulam argumentul.

Nu. Tipam si ne transformam in judecatori atotstiutori. Vad un adevarat "macel" pe facebook intre "pesedisti" si restul lumii. Sfasieri apocaliptice pentru bezmeticii politice - care nu sunt in niciun caz ireparabile, in niciun caz ultimative.

Trebuie aduse mici modificari la Codul Penal? Da. Sunt anumite abuzuri dovedite, pentru care statul roman (adica tu, cetateanul) plateste bani grei la CEDO. Trebuie folosita aceasta ocazie pentru a face loc de interpretari? Sub nicio forma. Citeam ca anumite fapte pentru care deja sunt politicieni in inchisoare nu intra in legea gratierii. Corect, dar in Romania stim ca se mai poate face si reincadrarea faptei. Sau daca nu se face, se da liber celor ce isi stiu pacatele sa aiba pretentii de alte acuzatii. Sunt inchisorile suprapopulate? Sunt. Si din cauza unor interpretari care pot da in abuzuri, dar mai ales din cauza faptului ca sunt prea multi cetateni dispusi sa savarseasca infractiuni. Asta e adevaratul motiv al suprapopularii, nu neaparat Codul Penal.

Problema nu este ca un Guvern/Parlament incearca sa rezolve nereguli, ci ca taman asta i-a fost prima grija: ce facem cu puscaria?. Sunt convinsa ca daca cetatenii erau multumiti de sistemul de sanatate, de educatie, de drumuri, de atatea si atatea alte probleme care chiar ne afecteaza in numar mare - nu doar 3000+ de detinuti cat ar fi eliberati si despre care nimeni nu garanteaza ca nu vor fi rapid inlocuiti - acum nu era atat de intensa indignarea.

Si, cine stie, poate ca solutionarea altor aspecte urgente ale societatii, ar rezolva de la sine si problema supraaglomerarii din penitenciare (daca tot se pomeneste ca asta ar fi principala miza). - MSZ

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

... si iti multumesc

Nu ti-am inteles absenta. Nu ti-am cunoscut prezenta. Surd ai fost rugamintilor mele si mut te-au gasit dorintele mele. Ai secatuit pana cand m-ai transfigurat. Ai luat pana cand m-ai lasat a nimanui... Si iti multumesc!

Acum am inteles sa iti fiu recunoscatoare. Fara durerea ce atunci ai sadit-o in mine nu ar fi rasarit nicicand cea care astazi stie. Am invatat sa ma tin completa in lipsa oricui, pentru ca oricum imi apartin mie in totalitate. Am putut sa ma intregesc prin mine si cu mine, in strigate infundate in perne noaptea, in lacrimi siroaie dimineata, in dupa-amiezi lipsite de vlaga. Pana cand in acea zi, neasteptata, dar indelung ceruta, m-am privit in oglinda si am hotarat sa ma opresc si sa incep sa ma iubesc. Mi-am privit ochii grei de atatea nevazute si am inteles ca sunt frumosi, ca merita lumina, nu intuneric. Nu mai eram o straina, nu mai fugeam de mine. Ma recunosteam, in sfarsit. Eram eu in spatelel tuturor schimbarilor fizicie, eram mai autentica decat am vazut pan…

Efeminarea barbatului

Nu stiu ce-or pune astia in mancare, de la o vreme incoace, dar simt ca e prea mare cantitatea de estrogen pe care o ingereaza urmasii lui Adam. Nu voi vorbi despre "fashion" sau mersul la cosmetica, mi se pare ca aici ne raportam la bun-gust si sfidarea ridicolului - o balanta care, daca stii sa o tii in echilibru, iti subliniaza masculinitatea, in niciun caz nu ti-o anuleaza.

Eu la comportament observ dereglari hormonale. Acum, ei asteapta sa fie curtati, invitati si vanati. Au cam apus zilele in care rolul decisiv al cuceritorului era jucat de El. Cati mai stiu sa ia fraiele din mana femeii si sa isi asume rolul de conducator, in timp ce ea are responsabilitatea de a-i fi copilot? Sa ii deschizi portiera. Sa o ajuti sa isi dea haina jos, cand sunteti intr-un local. Sa ii tragi scaunul ca sa se aseze la masa, nu sa cada. Sa o intrebi ce vrea sa isi comande si sa vorbestu tu cu ospatarul. Sa ii tii usa deschisa la plecare, dar sa stii ca tu intri primul. Sa ii saruti mana …

Ca intotdeauna despre noi

Iubeste-ma inca o data. Inca o noapte. Inca o viata. Inca pe atat. Inca si acum. Iubeste-ma fara sa stiu de ce, fara sa intreb de cand, fara sa stiu pe unde ma poate duce felul tau de-a fi.

De-am sti ce ne aduce soarta sa ne prefacem ca putem sa tragem galaxiile mai aproape, sa aprindem stelele ziua pe cer. Sa ma imbratisezi ca atunci, ca nicicand, ca oricand. Sa ma saruti ca niciodata. Sa te privesc la fel, mereu.

Mi-e drag, iubitul meu, sa-ti simt buzele cum ma infierbanta si mainile cum ma aprind. Ti-as spune tot ce nu pot pronunta. As scrie litere neinventate. M-as desfasura pe pielea ta.

Mi-e pofta sa iti simt parfumul. Adorm cu rasuflarea ta. Te stiu si ma simt linistita. Te ating si ma prefac in noi. Ma dizolv si ma dezvolt pe conjugari distincte. Invat pluralul dintr-o uniune sacra.

Prin tine, acum, ma vad mai bine. In ochii tai se oglindeste intreg sufletul meu. Zambesc si iti sunt fericita. Cu tine stiu, astazi, cum se traieste viata in doi. - MSZ